Yenul japonez a crescut pe piața asiatică luni, la începutul tranzacțiilor din săptămâna precedentă, față de un coș de valute globale, apropiindu-se din nou de cele mai ridicate niveluri din ultimele două săptămâni față de dolarul american, în timp ce piețele așteaptă publicarea mai multor date economice și comentarii care ar putea oferi dovezi solide cu privire la traiectoria ratelor dobânzilor japoneze în acest an.

Moneda americană a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele două săptămâni, presată de așteptările puternice că Rezerva Federală va reduce ratele dobânzilor de cel puțin două ori înainte de sfârșitul acestui an.

Prezentare generală a prețurilor

• USD/JPY astăzi: Dolarul a scăzut față de yen cu 0,2%, ajungând la (147,43¥) de la prețul de deschidere de (147,701¥), înregistrând un maxim de (147,79¥).

• Yenul a pierdut 0,4% față de dolar la închiderea bursei de vineri, prima sa pierdere în ultimele trei zile, ca parte a unei corecții și a unei încasări de profit de la maximul ultimelor două săptămâni de 146,62 yeni, pe lângă publicarea unor date economice sumbre din Japonia.

• Yenul japonez a scăzut cu 0,25% față de dolarul american săptămâna trecută, marcând prima pierdere săptămânală din ultimele trei săptămâni, din cauza unei redresări a randamentelor americane.

Ratele dobânzilor japoneze

• Procesul-verbal al reuniunii de politică monetară din iunie a arătat că unii membri ai consiliului de administrație al Băncii Japoniei au declarat că banca centrală va lua în considerare reluarea majorărilor ratelor dobânzilor dacă tensiunile comerciale se vor atenua.

• Prețul de piață pentru majorarea ratelor dobânzilor cu un sfert de punct procentual de către Banca Japoniei la reuniunea din septembrie este stabil în jurul valorii de 45%.

• Pentru a reevalua aceste așteptări, investitorii așteaptă mai multe date privind inflația, șomajul și salariile din Japonia.

Dolar american

Indicele dolarului american a scăzut luni cu peste 0,2%, apropiindu-se de minimul ultimelor două săptămâni, la 97,95 puncte, reflectând declinul monedei americane față de un coș de valute majore și minore.

Accentul a rămas pus pe negocierile comerciale, pe măsură ce se apropia termenul limită de 12 august, stabilit de Trump pentru ajungerea la un acord între SUA și China.

Conform instrumentului FedWatch al CME: prețul de piață pentru o reducere a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază la reuniunea din septembrie este în prezent stabil la 88%, în timp ce prețul pentru menținerea ratelor neschimbate este de 12%.

Pentru a reevalua aceste așteptări, investitorii așteaptă în această săptămână publicarea principalelor date privind inflația din SUA pentru luna iulie, care vor clarifica măsura în care tarifele mai mari au afectat prețurile și gradul de presiune inflaționistă cu care se confruntă factorii de decizie ai Rezervei Federale.

Miercuri, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor impune o taxă vamală de 100% pe cipurile semiconductoare importate, cu excepția cazului în care companiile își vor lua un angajament formal de a construi sau extinde unități de producție în SUA.

Măsura vizează restructurarea lanțului global de aprovizionare cu semiconductori prin încurajarea producției interne. Companii importante precum Apple - care a promis recent peste 100 de miliarde de dolari în noi investiții în SUA, ridicând angajamentul său total la 500 de miliarde de dolari - vor beneficia de scutiri de taxe. Producători de cipuri de top precum TSMC, Samsung și SK Hynix sunt, de asemenea, așteptați să se califice datorită proiectelor de producție în curs sau planificate în SUA.

Piețele au reacționat mixt: acțiunile SK Hynix au scăzut inițial cu 3,1%, dar și-au revenit rapid după ce un reprezentant comercial sud-coreean a confirmat că atât SK Hynix, cât și Samsung vor fi scutite de tarife datorită angajamentelor lor față de producția din SUA. Între timp, contractele futures pe acțiunile americane au crescut pe măsură ce a crescut încrederea investitorilor că companii precum Apple și Nvidia vor beneficia de scutiri, pe fondul unei presiuni mai ample pentru producția locală.

Anunțul se încadrează în abordarea protecționistă mai amplă a lui Trump, în urma unui ordin executiv recent care a majorat tarifele pentru India la 50% - o mișcare legată de comerțul cu petrol dintre New Delhi și Moscova. Anunțul privind tarifele pentru cipuri a venit după o anchetă a Departamentului Comerțului din SUA privind importurile de semiconductori, invocând preocupări legate de securitatea națională. Mesajul administrației este clar: firmele străine trebuie să investească în SUA sau să se confrunte cu tarife punitive.

Cu toate acestea, experții avertizează că această acțiune ar putea perturba lanțurile de aprovizionare globale, ar putea crește prețurile de consum și ar putea crea provocări logistice. Semiconductorii sunt vitali pentru industrii, de la industria auto la energia regenerabilă, iar orice perturbare ar putea avea repercusiuni pe scară largă.

Liderii industriali își ajustează deja strategiile de investiții și producție. Cu toate acestea, analiștii rămân prudenți, observând că multe dintre angajamentele anunțate ar putea fi planuri vechi redenumite, mai degrabă decât extinderi imediate ale fabricilor.

Situația este complicată și mai mult de modul în care vor fi alocate scutirile - în special pentru națiunile producătoare de cipuri, cum ar fi Uniunea Europeană, Coreea de Sud și Japonia. Aceste țări urmăresc îndeaproape politica SUA, mai ales în lumina recentelor acorduri comerciale care au plafonat unele tarife la aproximativ 15%.

Cum vor funcționa tarifele la cipuri impuse de Trump?

Trump a anunțat noile tarife privind cipurile la un eveniment la Casa Albă pe 6 august, declarând că vor fi acordate scutiri companiilor care se angajează să construiască unități de producție de cipuri în SUA.

Detaliile rămân puține - încă nu este clar când vor intra în vigoare tarifele sau cum vor afecta produsele care conțin cipuri, cum ar fi laptopurile.

„Există o mulțime de excepții”, a declarat Jason Miller, profesor de lanț de aprovizionare la Universitatea de Stat din Michigan. „Până când nu vom vedea codurile tarifare armonizate specifice cărora li se vor aplica taxele vamale, este imposibil să înțelegem pe deplin consecințele.”

SUA produce deja un număr semnificativ de semiconductori, exportând aproximativ 58 de miliarde de dolari anual, conform datelor Biroului de Recensământ al SUA. Cu toate acestea, Miller a menționat că SUA se specializează în cipuri de înaltă performanță, în timp ce cipurile mai puțin sofisticate, utilizate pe scară largă, sunt importate în mare parte din țări precum Malaezia. Cele mai avansate cipuri provin în continuare din Taiwan.

Datele arată că SUA importă cipuri în valoare de aproape 60 de miliarde de dolari în fiecare an. „SUA nu este competitivă din punct de vedere al costurilor în producerea de cipuri generice de ultimă generație, precum cele găsite în electrocasnice”, a spus Miller. „Este mai logic să ne concentrăm pe produse de înaltă calitate, unde avem un avantaj competitiv.”

Rogers a fost de acord că extinderea producției de cipuri în SUA are sens, subliniind progresele realizate în cadrul Legii CHIPS and Science din 2022, semnată de fostul președinte Joe Biden. Cu toate acestea, el a avertizat că extinderea industriei de cipuri necesită timp - construirea de noi fabrici și instruirea lucrătorilor calificați nu se întâmplă peste noapte. „Suntem pe calea cea bună”, a spus el, „dar drumul este lung. Nu putem accelera suficient de repede pentru a satisface cererea internă totală.” De asemenea, el a avertizat că povara suplimentară asupra companiilor ar putea, de fapt, încetini acest progres.

Ce înseamnă asta pentru prețuri?

Experții au declarat pentru USA Today că aceste tarife nu vor afecta producătorii la fel de dramatic ca alte taxe - cum ar fi taxa de 50% pentru oțel și aluminiu sau cea de 25% pentru automobile. Cu toate acestea, acestea ar putea totuși pune presiune pe companiile care se confruntă deja cu creșterea costurilor de import.

„Această acțiune nu este deflaționistă în niciun fel”, a spus Miller. „Dar, sincer, nu putem evalua impactul inflaționist până nu vom afla mai multe.”

John Mitchell, președinte și director executiv al asociației globale de comerț cu electronice IPC, a declarat că tarifele ar putea crește prețurile laptopurilor, electrocasnicelor, mașinilor și dispozitivelor medicale.

„Peste 60% dintre companiile noastre membre au raportat că tarifele anterioare au crescut costurile și au întârziat producția”, a scris el într-un comunicat.

Pentru produse precum mașinile, cipurile pot reprezenta o mică parte din costurile totale de producție. Cu toate acestea, Ivan Drury, director de analize la firma de cercetare auto Edmunds, a numit tarifele „o altă rană” pentru industria auto - care se confruntă deja cu un tarif de 25% la importurile de vehicule.

Producătorii auto spun că deja înregistrează pierderi. General Motors a declarat în iulie că tarifele i-au costat peste 1 miliard de dolari numai în trimestrul 2. Stellantis a estimat că tarifele i-ar costa 1,7 miliarde de dolari în acest an.

„Este o moarte prin mii de reduceri”, a spus Drury. Producătorii auto absorb în prezent costurile, dar el s-a întrebat cât timp va mai putea continua acest lucru: „Nu am văzut încă acest lucru reflectat în prețurile de consum, dar acționarii nu vor tolera asta pentru totdeauna.”

De asemenea, el a avertizat că proprietarii de mașini second-hand ar putea fi puternic afectați de creșterea costurilor reparațiilor, deoarece atelierele de reparații ar putea transfera prețurile mai mari ale cipurilor direct către clienți. Reparațiile mai scumpe ar putea, de asemenea, să ducă la creșterea primelor de asigurare.

„Este un efect de bulgăre de zăpadă”, a spus el. „Încă nu a lovit - dar știm că vor apărea perturbări.”

Ar putea exista o lipsă?

O altă îngrijorare pentru consumatori este dacă tarifele ar putea face ca anumite produse să fie mai greu de găsit.

SUA au experimentat deja un astfel de scenariu în timpul penuriei de cipuri cauzate de COVID-19, care a restricționat accesul la mașini, laptopuri și console de jocuri noi.

Deși nu se așteaptă ca noile tarife la cipuri să provoace o penurie atât de răspândită, Rogers a avertizat că unele companii ar putea reduce producția dacă costurile de import cresc prea mult. Stellantis, de exemplu, a oprit producția la anumite fabrici pentru a evita plata taxelor - o mișcare care a contribuit la o scădere de 6% a livrărilor de vehicule în trimestrul al doilea față de anul precedent.

„Cred că am putea vedea penurii în mai multe domenii”, a spus Rogers. „Nu va fi ca în 2021, când cipurile nu erau disponibile deloc. Dar, în acest caz, va trebui doar să plătim mai mult - iar când lucrurile costă mai mult, tindem să cumpărăm mai puțin.”

Indicii bursieri americani au crescut în cursul tranzacțiilor de vineri, piețele urmărind îndeaproape cele mai recente evoluții din negocierile comerciale dintre Statele Unite și partenerii săi.

Miercuri seară, fostul președinte Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 100% pentru cipurile importate, cu excepția companiilor care „produc în Statele Unite”.

Trump a explicat miercuri: „Vom impune tarife foarte mari pentru cipuri și semiconductori. Dar vestea bună pentru companii precum Apple este: dacă produceți în Statele Unite sau v-ați angajat ferm să faceți acest lucru, nu veți fi supuși niciunei taxe.”

Un raport al Bloomberg, citând surse bine informate, a afirmat că guvernatorul Rezervei Federale, Christopher Waller, s-a impus ca un candidat principal pentru a-i succeda actualului președinte al Fed.

În ceea ce privește tranzacționarea, până la ora 17:30 GMT, indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu 0,5% (215 puncte), ajungând la 44.183, în timp ce indicele S&P 500, mai larg, a crescut cu 0,7% (48 puncte), ajungând la 6.388. Indicele Nasdaq Composite, axat pe tehnologie, a câștigat 0,9% (187 puncte), ajungând la 21.430.

Prețurile cuprului au crescut vineri pentru a treia sesiune consecutivă, susținute de așteptările privind reducerile ratelor dobânzilor din SUA în urma unei noi numiri în cadrul Rezervei Federale, alături de datele economice pozitive din China.

Prețul de referință al cuprului pe trei luni la Bursa de Metale din Londra (LME) a crescut cu 0,2%, ajungând la 9.700 de dolari pe tonă metrică în tranzacțiile oficiale, continuându-și redresarea după ce a atins un minim al ultimelor trei săptămâni pe 31 iulie.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a anunțat joi candidatura pentru un loc vacant la Rezerva Federală, alimentând speranțele de reducere a ratelor dobânzii și slăbirea dolarului. Un dolar mai slab face ca mărfurile denominate în dolari să fie mai ieftine pentru cumpărătorii care utilizează alte valute.

„Slăbiciunea dolarului a fost principalul factor determinant în august”, a declarat Dan Smith de la Commodity Market Analytics. „Avem un dolar mai slab, iar China pare relativ sănătoasă, așa că, în mod fundamental, lucrurile par pozitive în acest moment.”

Datele publicate joi au arătat că exporturile chineze au depășit așteptările în iulie, producătorii profitând de un armistițiu tarifar fragil între Beijing și Washington pentru a-și spori livrările.

Cel mai tranzacționat contract pe cupru de la Bursa de Futures din Shanghai a crescut cu 0,1%, ajungând la 78.490 de yuani (10.929 de dolari) pe tonă.

Smith a remarcat că, conform modelelor algoritmice care simulează comportamentul fondurilor de investiții, care plasează ordine de cumpărare și vânzare pe baza semnalelor de impuls, cuprul pare să aibă un potențial ascendent. „Cred că există o șansă să vedem semnale de cumpărare revenind săptămâna viitoare pentru cupru, cu o șansă de a atinge 10.000 de dolari”, a adăugat el.

Contractele futures pe cupru pe Comex din SUA au crescut cu 0,7%, ajungând la 4,43 dolari pe livră până la ora 12:15 GMT, lărgind diferența de preț dintre cuprul Comex și LME la 62 de dolari pe tonă.

În ceea ce privește oferta, investitorii monitorizează evoluțiile din Chile - cel mai mare producător de cupru din lume - unde Codelco solicită aprobarea de a redeschide o parte a unei mine importante după un accident mortal de săptămâna trecută.

În ceea ce privește alte metale, performanța a fost mixtă: aluminiul la LME s-a menținut constant la 2.610 dolari pe tonă, zincul a rămas puțin modificat la 2.812,50 dolari, staniul a crescut cu 0,2% la 33.800 de dolari, nichelul a scăzut cu 0,3% la 15.075 de dolari, iar plumbul a scăzut cu 0,6% la 1.998 de dolari.

Între timp, indicele dolarului american a scăzut cu 0,2%, ajungând la 98,2 puncte la ora 17:13 GMT, după ce a atins un maxim de 98,3 și un minim de 97,9.

În tranzacțiile din SUA, contractele futures pe cupru cu livrare în septembrie au crescut cu 1,6%, ajungând la 4,47 dolari pe livră, la ora 17:07 GMT.