Yenul japonez a scăzut pe piețele asiatice marți, ștergând o parte din câștigurile puternice înregistrate față de dolarul american în sesiunea precedentă, pe măsură ce investitorii au analizat rezultatele alegerilor pentru camera superioară din Japonia. Între timp, piețele japoneze în sens larg au arătat un răspuns stins după redeschiderea de luni, după sărbătoarea legală.

Datele privind inflația de săptămâna trecută de la Tokyo au arătat o diminuare a presiunilor asupra prețurilor, ceea ce a redus așteptările privind o majorare a ratei dobânzii de către Banca Japoniei în iulie.

Prețul

USD/JPY Astăzi: Dolarul american a crescut cu 0,25% față de yen, ajungând la 147,71 ¥, în creștere față de nivelul de deschidere al sesiunii de 147,37 ¥. Perechea a atins un minim intraday de 147,20 ¥.

Închiderea de luni: Yenul a crescut cu aproape 1% față de dolar luni - prima creștere zilnică din ultimele trei sesiuni - după ce partidul de guvernământ a suferit pierderi în alegerile japoneze.

Alegerile Camerei Superioare din Japonia

Partidul Liberal Democrat (PLD) al prim-ministrului Shigeru Ishiba a obținut 47 de locuri - mai puține decât cele 50 necesare pentru o majoritate în camera superioară cu 248 de locuri, în alegeri în care jumătate din locuri au fost contestate.

Rezultatele nu au fost mai rele decât se așteptau, mutând atenția investitorilor către capacitatea Tokyoului de a ajunge la un acord comercial în timp util cu Washingtonul și către soarta politică a prim-ministrului Ishiba.

Piețele au oferit doar o reacție modestă la pierderea LDP, acțiunile japoneze înregistrând mișcări limitate, pe măsură ce tranzacțiile au fost reluate după sărbătoarea de luni.

Comentariu de analist

Hardman, strateg șef pentru valute la MUFG Bank, a declarat: „Este probabil ca creșterea inițială a yenului să fie de scurtă durată, deoarece coaliția de guvernământ a evitat o înfrângere mai severă, iar Ishiba pare hotărât să se mențină la putere.”

El a adăugat: „Cu toate acestea, incertitudinea politică tot mai mare ar putea complica eforturile Japoniei de a finaliza un acord comercial cu SUA, prezentând riscuri negative atât pentru economie, cât și pentru yen.”

Perspectiva ratei BOJ

Datele privind inflația publicate vineri au arătat că inflația de bază din Japonia a încetinit mai mult decât se aștepta în iunie, ceea ce sugerează presiuni mai slabe asupra prețurilor asupra băncii centrale.

Prin urmare, prețul de piață pentru o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către BOJ în iulie a scăzut de la 45% la 35%.

Investitorii așteaptă acum date suplimentare privind inflația, ocuparea forței de muncă și creșterea salariilor pentru a reevalua probabilitatea unei viitoare înăspriri a politicilor monetare.

În ciuda anilor de restricții comerciale impuse de SUA, gigantul chinez de telecomunicații Huawei a devenit discret unul dintre cei mai puternici concurenți ai Chinei în domeniul inteligenței artificiale.

Cu sediul în Shenzhen, compania nu este văzută doar ca răspunsul Chinei la liderul american în domeniul cipurilor de inteligență artificială, Nvidia, ci a fost și printre primele companii care au monetizat modelele de inteligență artificială prin aplicații industriale.

„Huawei a fost forțată să își schimbe și să își lărgească principalele domenii de interes în ultimul deceniu din cauza multiplelor presiuni externe”, a declarat Paul Triolo, partener și vicepreședinte senior pentru China la firma de consultanță DGA-Albright Stonebridge Group.

Această expansiune a condus compania în diverse domenii - de la mașini inteligente și sisteme de operare până la tehnologiile critice care impulsionează revoluția inteligenței artificiale, inclusiv semiconductori avansați, centre de date, cipuri și modele lingvistice mari.

„Nicio altă companie de tehnologie nu a demonstrat acest nivel de competență în atâtea sectoare complexe și cu bariere înalte”, a adăugat Triolo.

Chiar și directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a recunoscut recent progresul companiei Huawei, descriind-o drept „una dintre cele mai puternice companii de tehnologie din lume” și avertizând că Huawei ar putea înlocui Nvidia pe piața chineză dacă Washingtonul își continuă restricțiile la exportul de cipuri avansate.

Capitalizarea de piață a Nvidia a depășit 4 trilioane de dolari săptămâna trecută, ceea ce o face cea mai valoroasă companie la nivel global, datorită procesoarelor sale de ultimă generație și platformei sale de calcul CUDA, standardul industriei pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.

Însă această dominație este acum contestată, deoarece Huawei dovedește că este capabilă să ofere performanțe de înaltă calitate pe o gamă largă.

De la mic distribuitor la erou național

Fondată în 1987 de ambițiosul antreprenor Ren Zhengfei, Huawei a început ca un mic distribuitor de centrale telefonice dintr-un apartament din Shenzhen.

În timp, a devenit un jucător important în domeniul telecomunicațiilor, extinzându-se mai întâi pe piețe emergente precum Africa, Orientul Mijlociu, Rusia și America Latină, înainte de a pătrunde în Europa.

Până în 2019, Huawei era bine poziționată pentru a beneficia de lansarea globală a rețelelor 5G și devenise unul dintre principalii producători de smartphone-uri. De asemenea, a început să-și proiecteze propriile cipuri prin intermediul unității sale HiSilicon.

Însă succesul său a atras atenția - în special din partea Statelor Unite, care au acuzat în repetate rânduri Huawei că amenință securitatea națională, acuzații pe care compania le-a negat în mod constant.

În 2019, SUA au dat o lovitură grea companiei Huawei, plasând-o pe o listă neagră comercială, interzicând firmelor americane să facă afaceri cu aceasta.

Aceasta a redus veniturile din unitatea sa de consum - pe atunci cea mai mare - la aproximativ 34 de miliarde de dolari în 2021, jumătate din totalul anului precedent.

Totuși, compania a continuat dezvoltarea cipurilor de inteligență artificială, chiar și după ce sancțiunile suplimentare din 2020 i-au rupt legăturile cu TSMC din Taiwan.

În 2019, Huawei a lansat procesorul său de inteligență artificială Ascend 910, ca parte a unei strategii de construire a unui ecosistem de inteligență artificială complet, end-to-end.

Deși sancțiunile au avut scopul de a paraliza Huawei, ele au contribuit în schimb la transformarea acesteia într-un simbol național, mai ales după arestarea în 2018 a directorului financiar și fiicei fondatorului, Meng Wanzhou, în Canada, pentru presupuse încălcări ale sancțiunilor legate de Iran.

„Restricțiile americane au împins Huawei în brațele guvernului chinez într-un mod pe care Ren Zhengfei încercase de mult să-l evite”, a spus Triolo, „dar în cele din urmă au accelerat progresul companiei în domeniul inteligenței artificiale.”

Revenirea

În 2023, segmentul de consum al Huawei a cunoscut o revenire puternică, datorită lansării unui smartphone dotat cu ceea ce analiștii spun că este un cip avansat, fabricat în China.

Acel cip surpriză era legat indirect de firma chineză SMIC, care se află și ea sub sancțiuni americane.

Deși analiștii din domeniul semiconductorilor consideră că capacitatea de producție a cipului este limitată, Huawei a dovedit că a revenit în joc.

În scurt timp au apărut rapoarte despre un nou cip de inteligență artificială, Ascend 910B, iar compania se pregătește acum pentru producția în masă a următoarei generații de 910C.

„Huawei a făcut progrese semnificative în emularea capacităților GPU de înaltă performanță folosind clustere de cipuri mai puțin avansate”, a declarat Jeffrey Towson, Managing Partner la TechMoat Consulting.

În aprilie, Huawei a dezvăluit sistemul său CloudMatrix 384, care conectează 384 de cipuri Ascend 910C într-un singur cluster de centre de date.

Analiștii au remarcat că sistemul depășește performanța modelului GB200 NVL72 de la Nvidia în unele teste de performanță.

„Huawei nu doar recuperează terenul pierdut - ci redefinește modul în care ar trebui să funcționeze infrastructura de inteligență artificială”, se arată într-un raport recent al Forrester.

Compania a dezvoltat, de asemenea, propriul pachet de software pentru a înlocui CUDA, numit CANN, sporindu-și capacitățile software interne.

„Cursa inteligenței artificiale nu se rezumă doar la cipuri mai rapide, ci și la instrumente de dezvoltare, iar Huawei construiește o soluție full-stack”, se arată în raport.

Însă ambițiile Huawei depășesc simpla provocare a Nvidia. Cipurile sunt doar o componentă a strategiei sale mai ample de inteligență artificială.

Astăzi, operațiunile Huawei acoperă întregul lanț valoric al inteligenței artificiale - de la cipuri și putere de calcul la modele și aplicații.

În 2023, unitatea sa de infrastructură TIC - care include rețele 5.5G și sisteme industriale de inteligență artificială - a devenit cea mai mare sursă de venituri, generând 362 de miliarde de yuani.

Prin intermediul diviziei sale de cloud, Huawei Cloud (fondată în 2017 pentru a concura cu AWS și Oracle), compania administrează centre de date alimentate de cipuri Ascend și sisteme CloudMatrix.

Le folosește pentru a antrena seria sa Pangu de modele de inteligență artificială, care sunt adaptate pentru sectoare precum sănătatea, finanțele, guvernul, industria și industria auto. Aceste modele au fost implementate în peste 20 de industrii în ultimul an.

„Adesea, inginerii noștri stau la fața locului luni întregi – chiar și în mine izolate – pentru a implementa soluții de inteligență artificială”, a declarat Jack Chen, vicepreședinte de marketing pentru unitatea de petrol, gaze și minerit a Huawei.

În luna mai, compania a implementat peste 100 de camioane electrice autonome, alimentate de 5G, inteligență artificială și infrastructura cloud a Huawei, pentru a transporta cărbune și sol.

Chen a adăugat că această tehnologie „poate fi replicată pe scară largă în Asia Centrală, America Latină, Africa și regiunea Asia-Pacific”.

Huawei a lansat, de asemenea, modelele Pangu în regim open-source, într-o mișcare de extindere a acoperirii sale globale și de consolidare a ceea ce numește „ecosistemul Ascend” - o suită completă de produse inteligente construite pe cipuri Ascend.

Patrick Moorhead, CEO al Moor Insights & Strategy, a declarat pentru CNBC: „Mă aștept ca Huawei să introducă cipurile Ascend în țările care inițiază programul Belt and Road”.

El a concluzionat că, în termen de 5 până la 10 ani, compania ar putea construi o cotă de piață semnificativă în acele națiuni - la fel cum a făcut-o înainte în telecomunicații.

Indicii bursieri americani au crescut în timpul tranzacțiilor de luni, investitorii urmărind îndeaproape sezonul de raportare a rezultatelor companiilor.

Secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a reafirmat că 1 august rămâne un termen limită ferm pentru implementarea tarifelor, deși a indicat că dialogul cu țările afectate ar putea continua și după această dată.

La sfârșitul acestei săptămâni, sunt așteptate rezultatele financiare ale mai multor companii importante de tehnologie din SUA, Alphabet și Tesla urmând să își prezinte rezultatele miercuri.

În ceea ce privește performanța pieței, indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu 0,5% (224 de puncte), ajungând la 44.566, la ora 16:33 GMT. Indicele S&P 500, de asemenea, a crescut cu 0,6% (38 de puncte), ajungând la 6.335, în timp ce indicele Nasdaq Composite a avansat cu 0,7% (160 de puncte), ajungând la 21.054.

Prețurile zincului au crescut în timpul tranzacțiilor de luni de la Bursa de Metale din Londra, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, după ce datele au arătat că peste jumătate din stocurile înregistrate la bursă au fost destinate retragerii.

Datele de la depozitele LME au arătat că stocurile totale de zinc se ridică la 118.200 de tone, aproape 50% - aproximativ 59.900 de tone - fiind deja alocate pentru livrare, ceea ce crește așteptările privind o reducere a ofertei.

Natalie Scott-Gray, analist senior pentru metale la StoneX, a comentat că rămâne neclar dacă mișcarea recentă a stocurilor este determinată de cererea reală sau de acorduri comerciale pentru a beneficia de randamentele de depozitare.

Ea a adăugat în declarațiile sale pentru Reuters că, dacă cantități similare nu sunt returnate la bursă în următoarele săptămâni, acest lucru ar putea indica o cerere reală din partea pieței europene.

Între timp, indicele dolarului american a scăzut cu 0,7%, ajungând la 97,7 puncte, la ora 16:19 GMT, după ce a înregistrat un maxim de 98,5 și un minim de 97,7.

În tranzacționare, cele mai active contracte futures pe zinc de la Bursa de Metale din Londra au crescut cu 0,4%, ajungând la 2.834 de dolari pe tonă, după ce au atins 2.876 de dolari - cel mai ridicat nivel din 28 martie.