Yenul japonez a scăzut joi pe piețele asiatice față de un coș de valute majore și minore, coborând de la maximul ultimelor două săptămâni față de dolarul american, pe fondul unor încasări active de profit și al unor mișcări corective. Scăderea a urmat unor comentarii mai puțin agresive din partea liderilor politici japonezi, care au redus așteptările privind o majorare a ratei dobânzii de către Banca Japoniei în septembrie.

Între timp, randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani continuă să se redreseze de la cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni, înainte de decizia viitoare a președintelui Donald Trump privind numirile în funcțiile Rezervei Federale.

Prezentare generală a prețurilor

• USD/JPY a crescut cu 0,25% până la 147,71 ¥, în creștere față de nivelul de deschidere de 147,34 ¥, după ce a atins un minim de 147,15 ¥.

• Yenul a câștigat 0,2% față de dolar la încheierea de miercuri, reluându-și ritmul ascendent după o pauză din ziua precedentă, în timpul unei corecții de la maximul ultimelor două săptămâni de 146,62 ¥.

Comentariu japonez

Ken Saito, un oficial de rang înalt în partidul de guvernământ din Japonia, a declarat pentru Reuters că Banca Japoniei ar trebui să fie precaută în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor din cauza impactului anticipat al tarifelor americane asupra economiei fragile.

Ratele dobânzilor japoneze

• În urma acestor comentarii, prețul de piață pentru o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către Banca Japoniei în septembrie a scăzut de la 55% la 49%.

• Procesul-verbal al ședinței de politică monetară din iunie a Băncii Japoniei a arătat că unii membri ai consiliului de administrație au declarat că banca centrală ar lua în considerare reluarea majorărilor ratelor dobânzii dacă tensiunile comerciale se vor atenua.

• Investitorii așteaptă acum date suplimentare privind inflația, șomajul și creșterea salariilor în Japonia pentru a revizui așteptările privind creșterea ratelor dobânzii.

Randamentele obligațiunilor americane

Randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a crescut cu 0,4% joi, marcând a treia sesiune consecutivă de revenire de la minimul ultimelor trei luni de 4,186%, oferind sprijin pentru aprecierea dolarului american.

Această evoluție de pe piața obligațiunilor din SUA vine în contextul în care președintele Donald Trump se pregătește să ocupe locul vacant din Consiliul Guvernatorilor Rezervei Federale și să selecteze candidați pentru următorul președinte al Fed.

Trump a declarat marți că va lua o decizie până la sfârșitul săptămânii cu privire la cine o va înlocui pe guvernatoarea demisionară a Rezervei Federale, Adriana Kugler. De asemenea, și-a restrâns lista potențialilor înlocuitori pentru Jerome Powell la patru candidați.

Dolarul neozeelandez s-a apreciat față de majoritatea valutelor importante în cursul tranzacțiilor de miercuri, în urma publicării datelor optimiste privind ocuparea forței de muncă.

Datele guvernamentale au arătat că indicele de schimbare a ocupării forței de muncă în Noua Zeelandă a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru, în conformitate cu așteptările.

Datele au mai arătat că rata șomajului în Noua Zeelandă a crescut la 5,2% în trimestrul 2, față de 5,1% în trimestrul 1, în timp ce analiștii prognozaseră o creștere mai mare, până la 5,3%.

În tranzacționare, dolarul neozeelandez a crescut cu 0,5% față de dolarul american, ajungând la 0,5933 dolari, la ora 21:03 GMT.

Dolar australian

Dolarul australian a crescut și el, înregistrând o creștere de 0,4% față de dolarul american, ajungând la 0,6503 dolari, la ora 21:03 GMT.

Dolar american

Indicele dolarului american a scăzut cu 0,6%, ajungând la 98,2 la ora 20:48 GMT, după ce a atins un maxim de 98,8 și un minim de 98,1.

Casa Albă a anunțat astăzi că Statele Unite vor impune un tarif suplimentar de 25% la importurile din India, ceea ce va aduce tarifele totale pentru acest partener comercial cheie la 50%.

Într-un ordin executiv, președintele Donald Trump a declarat: „Constat că guvernul Indiei importă în prezent, direct sau indirect, petrol din Federația Rusă”.

Între timp, președintele Elveției a declarat că discuțiile comerciale cu secretarul de stat american au fost productive, deși nu s-a ajuns la niciun acord.

Prețurile aurului s-au menținut stabile în cursul tranzacțiilor de miercuri, în ciuda scăderii dolarului american față de majoritatea monedelor importante și a îngrijorărilor reînnoite cu privire la escaladarea tensiunilor comerciale.

Casa Albă a anunțat astăzi că Statele Unite vor impune un tarif suplimentar de 25% la importurile din India, ceea ce va aduce tarifele totale pentru acest partener comercial cheie la 50%.

Într-un ordin executiv, președintele Donald Trump a declarat: „Constat că guvernul Indiei importă în prezent, direct sau indirect, petrol din Federația Rusă”.

Între timp, președintele Elveției a declarat că discuțiile comerciale cu secretarul de stat american au fost productive, deși nu a fost anunțat niciun acord.

La ora 20:48 GMT, indicele dolarului american scăzuse cu 0,6%, ajungând la 98,2, după ce atinsese un maxim de 98,8 și un minim de 98,1.

În tranzacționarea cu mărfuri, prețul spot al aurului s-a menținut constant la 3.433,8 dolari pe uncie, la ora 20:49 GMT.

Pe măsură ce se apropie termenul limită de 8 august stabilit de președintele american Donald Trump pentru ca Kremlinul să oprească luptele din Ucraina, Washingtonul își intensifică presiunea economică asupra Moscovei și și-a găsit o nouă țintă: vânzările de petrol rusesc către China.

Reducerea volumului de petrol rusesc achiziționat de China a devenit un punct de dispută neașteptat în discuțiile comerciale în curs de desfășurare dintre SUA și China la Stockholm, unde ambele părți încearcă să rezolve multiple dispute pentru a evita tarife vamale mari și a ajunge la un acord comercial mai amplu.

Frustrată de respingerea de către președintele rus Vladimir Putin a încercărilor anterioare de mediere de a pune capăt războiului din Ucraina, Washingtonul speră să obțină un avantaj suplimentar prin tăierea veniturilor de miliarde de dolari de la Moscova.

„Administrația SUA a ajuns să înțeleagă cât de importante sunt vânzările de petrol rusesc către China”, a declarat Dennis Wilder, fost consilier senior al Casei Albe pe probleme de China în timpul președintelui George W. Bush, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty. „Fără aceste vânzări, este corect să spunem că economia rusă s-ar fi putut deja prăbuși.”

Însă convingerea Beijingului să respecte solicitarea SUA s-a dovedit dificilă. Oficialii chinezi au refuzat să reducă achizițiile de petrol ale țării în timpul discuțiilor în curs. Ca răspuns, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a evocat posibilitatea unor tarife vamale de 100%.

Într-o declarație publicată săptămâna trecută pe platforma X, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a răspuns amenințării cu tarife suplimentare: „China va asigura întotdeauna securitatea aprovizionării sale cu energie în moduri care să servească intereselor sale naționale. Constrângerea și presiunea nu vor realiza nimic. China își va apăra cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare.”

Foști oficiali și analiști energetici care au vorbit cu RFE/RL au declarat că, deși este puțin probabil ca China să înceteze complet achizițiile de petrol rusesc, ar putea fi dispusă să reducă temporar achizițiile ca gest de bunăvoință - în special în contextul în care Beijingul și Washingtonul încearcă să finalizeze un acord comercial care ar putea deschide calea pentru un posibil summit între Trump și președintele chinez Xi Jinping, probabil în octombrie.

„Beijingul ar putea decide să reducă discret importurile lunare de petrol rusesc”, a spus Wilder, „dar nu mă aștept la o reducere completă sau la vreun anunț oficial dacă se va întâmpla asta”.

Va înceta China să cumpere petrol rusesc?

Succesul Washingtonului în a convinge Beijingul să reducă achizițiile de petrol rusesc depinde de rezultatul negocierilor comerciale complexe care au loc în Suedia, care au ca termen limită 12 august pentru ajungerea la un acord.

Pe lângă presiunea asupra petrolului rusesc, Washingtonul a cerut și Chinei să oprească importurile de petrol iranian, care rămâne sub sancțiuni americane. Iranul expediază în prezent peste 90% din exporturile sale de petrol către China.

Analiștii estimează că Rusia furnizează aproximativ o cincime din importurile totale de petrol ale Chinei.

Trump a intensificat, de asemenea, presiunea asupra Indiei, care a alternat cu China ca principal cumpărător de petrol rusesc de la invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022.

Într-o postare din 4 august pe Truth Social, Trump a declarat că va crește „semnificativ” tarifele vamale impuse Indiei pentru achizițiile sale de petrol rusesc, după ce anterior a amenințat cu un tarif de 25% pentru bunurile indiene.

Limitarea importurilor de petrol rusesc din China și India ar avea consecințe financiare reale pentru Moscova, dar analiștii observă că Beijingul are și o influență asupra Washingtonului.

Administrația americană îndeamnă în prezent China să cumpere mai multe bunuri americane — inclusiv tehnologie americană avansată. Trump și Bessent au cerut, de asemenea, Chinei să relaxeze condițiile pentru companiile americane care operează în țară și să crească achizițiile de energie din SUA.

Cu toate acestea, China și-a valorificat și controlul asupra aprovizionării cu minerale din pământuri rare - un grup de elemente esențiale pentru orice, de la bateriile vehiculelor electrice la tehnologiile militare avansate - pentru a obține concesii de la Washington.

Acest lucru a fost evident în iulie, când SUA au relaxat restricțiile privind exporturile de motoare de avioane și cipuri de inteligență artificială H20 de la Nvidia, în schimbul ridicării de către Beijing a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare.

Aplicarea unei presiuni excesive asupra chestiunii petrolului ar putea submina progresele înregistrate în negocierile comerciale dintre SUA și China.

„Beijing a demonstrat că restricțiile sale la exportul de pământuri rare sunt o armă puternică”, a declarat Maria Shagina, cercetătoare principală la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra, într-un interviu acordat RFE/RL. „Administrația SUA nu va dori să pună în pericol această destindere fragilă.”

Ce putere are Washingtonul împotriva Chinei?

De asemenea, Beijingul ar putea fi reticent în a lua măsuri care ar putea dăuna efortului de război al Rusiei în Ucraina.

China este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei. Putin și Xi au declarat un „parteneriat fără limite” chiar înainte de invazia la scară largă din februarie 2022. În timp ce Beijingul s-a abținut de la furnizarea de ajutor militar letal, firmele chineze au furnizat majoritatea bunurilor cu dublă utilizare care au permis Moscovei să se reaprovizioneze cu rachete, drone și alte muniții pe tot parcursul războiului.

În iulie, ministrul chinez de externe Wang Yi i-a spus șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, că China nu poate accepta o înfrângere a Rusiei în război, deoarece acest lucru ar permite Washingtonului să își mute complet atenția asupra Chinei. Declarația a fost relatată inițial de South China Morning Post și confirmată ulterior de RFE/RL.

Analiștii spun că un proiect de lege bipartizan al Senatului ar putea deveni, de asemenea, un instrument de presiune în negocierile SUA cu China.

Legislația propusă ar impune tarife de până la 500% țărilor care susțin mașina de război a Rusiei prin achiziționarea de petrol și gaze - China și India fiind principalele ținte. Cu toate acestea, aplicarea unor astfel de măsuri - dacă vor fi adoptate - ar marca o escaladare bruscă a tensiunilor.

Între timp, Beijingul își cântărește opțiunile. Deși ia în considerare reducerea importurilor de petrol rusesc, încearcă, de asemenea, să atragă administrația americană cu promisiuni de a stimula investițiile în SUA și de a crește importurile de produse energetice și agricole americane.

Joe Webster, expert în relațiile energetice dintre China și Rusia la Consiliul Atlantic, a declarat că este mai probabil ca China să își mărească achizițiile de energie din SUA, decât să reducă petrolul rusesc.

„Creșterea importurilor de energie din SUA este un pas simplu pe care China îl poate face cu ușurință”, a spus el. „Reducerea importurilor rusești este o provocare mult mai mare - una care ar provoca daune reale Rusiei, iar Beijingul evident nu vrea să vadă Moscova pierzând războiul.”

Totuși, chiar și această mișcare ar putea fi exclusă.

Oficialii chinezi se tem de mult timp că SUA și aliații săi ar putea sufoca economia țării prin tăierea accesului la petrolul străin. Acest lucru a determinat China să investească sute de miliarde de dolari pentru a stimula producția internă și a construi cea mai mare industrie de vehicule electrice din lume.

„Beijingul nu vrea să depindă de nimeni — nici de Rusia, și cu siguranță nu de Statele Unite”, a spus Webster. „Așadar, această solicitare va fi întâmpinată cu ezitare.”