Principala monedă de rezervă a lumii pare să înregistreze cea mai slabă performanță anuală din ultimul deceniu. Indicele dolarului american (DXY), care măsoară dolarul în raport cu un coș de valute majore, a scăzut cu aproximativ 10% până la sfârșitul lunii septembrie, cu pierderi și mai mari față de mai multe valute individuale.

În aceeași perioadă, dolarul a scăzut cu 13,5% față de euro, cu 13,9% față de francul elvețian, cu 6,4% față de yenul japonez și cu 5,6% față de un coș de valute importante ale piețelor emergente.

Ce a determinat scăderea drastică a dolarului în 2025?

Declinul a reflectat o combinație de presiuni structurale persistente și noi vulnerabilități care au devenit mai pronunțate în 2025.

Printre preocupările persistente s-au numărat creșterea poverii datoriei SUA, care a fost exacerbată de adoptarea așa-numitei „Legi Big Beautiful”, alături de o erodare treptată a avantajului de creștere al SUA, în special pe fondul incertitudinii legate de tarifele vamale.

În același timp, au apărut noi riscuri. Investitorii globali au început să își mărească acoperirile împotriva expunerii la activele americane, inversând anii de scădere a acoperirii riscurilor, când încrederea în așa-numitul „excepționalism american” era la apogeu. Incertitudinea politică a afectat, de asemenea, sentimentele, variind de la întrebări legate de independența Rezervei Federale până la sensibilitatea sporită a pieței la știrile legate de tarife.

Împreună, aceste forțe au produs unul dintre cele mai notabile episoade de slăbiciune a dolarului din memoria recentă.

Trei întrebări cheie pentru anul 2026

1. Se află dolarul pe o tendință structurală descendentă?

În ciuda scăderii recente accentuate, dovezile nu indică o prăbușire structurală completă a dolarului. Cea mai mare parte a slăbiciunii reflectă factori ciclici și determinați de politici: încetinirea creșterii economice din SUA, reducerea diferențialelor de dobândă, deficitele fiscale persistente și inflația ridicată. Schimbările fluxurilor globale de capital, reluarea acoperirii activelor în dolari și scăderea încrederii în politicile economice din SUA au adăugat o presiune suplimentară.

Acestea fiind spuse, pilonii structurali cheie rămân intacți. Dolarul continuă să domine ca principală monedă de rezervă și de decontare la nivel mondial și își păstrează atractivitatea de refugiu sigur în perioadele de stres.

Prin urmare, pare mai probabil ca dolarul să intre într-o fază extinsă de slăbiciune ciclică decât într-un declin structural pe termen lung.

2. A făcut declinul din 2025 dolarul din nou atractiv?

Deși scăderea bruscă a valorilor mobiliare a îmbunătățit evaluările în comparație cu începutul anului, o perspectivă istorică mai lungă sugerează că dolarul rămâne relativ scump. Dintre cele 34 de monede majore ale piețelor dezvoltate și emergente, doar nouă sunt considerate mai supraevaluate decât dolarul. Aceasta implică faptul că dolarul a devenit relativ mai ieftin, dar nu cu adevărat ieftin.

3. Cum ar trebui investitorii să își poziționeze portofoliile?

Pentru investitorii din SUA, acest mediu oferă o oportunitate de a crește expunerea pe piețele din afara SUA, nu doar pentru că multe dintre ele oferă randamente mai bune ajustate la risc, ci și pentru că expunerea la valute oferă acum un potențial de creștere mai mare în raport cu dolarul.

Pentru investitorii din afara Statelor Unite, expunerea la dolar este adesea deja ridicată din cauza ponderării mari a acțiunilor americane în indicii globali. În acest caz, echilibrarea costurilor și beneficiilor acoperirii riscului valutar devine esențială.

Costurile de acoperire a riscurilor și randamentele variază foarte mult. Acestea sunt aproape de zero pentru investitorii din Marea Britanie, ajung la aproximativ 4% anual în Japonia sau Elveția din cauza diferențialelor mari de dobândă și pot chiar genera randamente pozitive pentru investitorii de pe piețele cu randament ridicat, cum ar fi Africa de Sud.

Ce ar putea înlocui dolarul?

Pe termen lung, chiar și cu o slăbiciune continuă a dolarului, identificarea unei alternative clare rămâne dificilă. Aurul a câștigat popularitate ca refugiu sigur, dar absența fluxurilor de numerar complică evaluarea, în timp ce volatilitatea sa ridicată limitează fiabilitatea.

Yenul japonez pare atractiv din punct de vedere al evaluării, dar înlocuirea expunerii la acțiuni americane cu acțiuni japoneze exclusiv din motive valutare este impracticabilă, având în vedere dominanța piețelor americane. Acoperirea completă a riscului într-o a treia monedă adaugă, de asemenea, complexitate și costuri.

Prin urmare, o abordare graduală și flexibilă a acoperirii riscului valutar pare a fi cea mai potrivită, ținând cont de diferențele de inflație și ratele dobânzilor între țări.

Dinamica războiului comercial și o pauză a Fed-ului domină anul 2025

Dolarul este pregătit să încheie anul 2025 în teritoriu negativ, ștergând câștigurile din anul precedent și revenind la nivelurile înregistrate ultima dată în 2022, în ciuda faptului că Rezerva Federală a rămas în mare parte nemișcată pentru cea mai mare parte a anului.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și lansarea „Războiului Comercial 2.0” au afectat sentimentul, investitorii temându-se că tarifele vor fi mai dăunătoare economiei SUA. Cu toate acestea, încheierea ulterioară a acordurilor comerciale în condiții relativ mai favorabile pentru Statele Unite a contribuit la susținerea unei reveniri modeste a dolarului în timpul verii.

Pe măsură ce temerile legate de recesiune s-au diminuat, așteptările inflaționiste au crescut din cauza îngrijorărilor legate de impactul tarifelor asupra prețurilor, determinând Fed să adopte o poziție prudentă și să semnaleze disponibilitatea de a analiza creșteri temporare de prețuri atâta timp cât nu apar efecte secundare ale inflației.

Piața muncii și inflația: dilema anului 2026

Pe măsură ce piața muncii se răcește, Rezerva Federală se confruntă cu riscul stagflației, un scenariu care s-ar putea extinde până la începutul anului 2026. În ciuda eforturilor lui Jerome Powell de a tempera așteptările pieței privind reducerile ratelor dobânzilor, investitorii prevăd o relaxare suplimentară, în special având în vedere posibilitatea numirii unui președinte al Fed mai moderat.

Totuși, aceste reduceri ar putea avea loc în contextul unei economii mai slabe, mai degrabă decât într-un mediu cu inflație scăzută, ceea ce ar face dolarul vulnerabil la presiuni suplimentare, în special în prima jumătate a anului 2026.

Yenul

O reluare a relaxării politicii Fed într-un moment în care alte bănci centrale au întrerupt reducerile ratelor dobânzilor expune dolarul la o slăbiciune suplimentară, cel puțin în primul trimestru al anului 2026.

Față de yen, nivelul de 140 rămâne un test critic, existând riscul ca autoritățile japoneze să intervină dacă moneda slăbește dincolo de 158–160 per dolar.

În același timp, Banca Japoniei ar putea deveni mai insistentă în majorarea ratelor dobânzilor ulterior, în special dacă creșterea salariilor continuă, iar inflația rămâne peste 2%.

Euro și lira sterlină: căi divergente

Pentru euro, traiectoria din 2026 va depinde de rezistența creșterii economice europene în raport cu ritmul reducerilor ratelor dobânzii din SUA. Perechea euro-dolar ar putea reveni la 1,20 într-un scenariu pozitiv sau ar putea scădea în intervalul 1,13-1,10 dacă Europa dezamăgește.

Perspectivele pentru lira sterlină par mai dificile. Încetinirea creșterii economice și reducerea inflației către 2% indică noi reduceri ale ratei dobânzii de către Banca Angliei, ceea ce implică o presiune suplimentară asupra lirei sterline.

Într-o discuție cu Matt Cunningham, economist la FocusEconomics, au fost examinate forțele cheie care au modelat piețele de petrol și gaze în 2025 și perspectivele pentru 2026. Conversația a explorat modul în care fundamentele economice, deciziile politice și evoluțiile geopolitice au influențat mișcările prețurilor țițeiului și gazelor naturale, evidențiind traiectoriile divergente ale celor două mărfuri. Discuția a privit, de asemenea, spre anul viitor, abordând așteptările privind cererea și oferta, capacitatea GNL și riscurile geopolitice care vor continua să definească piețele energetice globale.

Care au fost principalii factori economici, fundamentali sau geopolitici care au modelat prețurile petrolului și gazelor în 2025 și care sunt susceptibili să domine în 2026?

Cunningham a spus că graficul prețului țițeiului Brent din acest an poate fi văzut ca un rezumat vizual al evenimentelor definitorii de pe piață din 2025.

Pe parcursul anului, prețurile au continuat tendința descendentă începută în aprilie a anului precedent, deoarece OPEC+ a persistat cu creșteri ale producției, în timp ce economia chineză s-a confruntat cu dificultăți sub influența unui sector imobiliar slab, a încrederii scăzute a consumatorilor, a datoriei publice locale ridicate și a încetinirii cererii externe.

În plus, tarifele vamale impuse de „Ziua Eliberării” de președintele SUA, Donald Trump, au împins prețurile la niveluri de la care nu și-au revenit niciodată complet, cu excepția unei creșteri temporare în iunie, determinate de războiul de 12 zile dintre Iran și Israel.

De atunci, prețurile la Brent au continuat să scadă după ce OPEC+ a surprins piața cu creșteri agresive ale producției, menite să recupereze cota de piață de la producătorii din afara OPEC.

Gazele naturale au urmat o traiectorie diferită. Deși prețurile au fost inițial afectate de anunțul tarifelor, scenariul mai larg din 2025 s-a abătut puternic de la cel al petrolului. Prețurile au crescut, indicele de referință american Henry Hub atingând cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani.

Alegerea lui Trump ca președinte al SUA a susținut prețurile la gaze din SUA, deoarece acesta a acționat rapid pentru a accelera aprobările pentru exporturile de gaze naturale lichefiate. Acest lucru a dus la o creștere a livrărilor de GNL în acest an la niveluri record.

Privind spre 2026, FocusEconomics se așteaptă ca principalele tendințe ale anului 2025 să persiste:

Se preconizează că prețurile medii ale țițeiului Brent vor scădea la cel mai scăzut nivel de la pandemia de COVID-19.

Se așteaptă ca prețurile gazelor naturale din SUA să crească la cea mai mare medie anuală din 2014, excluzând creșterea din 2022 legată de războiul dintre Rusia și Ucraina.

Se așteaptă ca OPEC+ să continue să crească producția după o pauză temporară din primul trimestru al anului 2026, în timp ce creșterea globală este probabil să încetinească pe măsură ce efectele exporturilor concentrate în avans, înaintea tarifelor americane, se estompează.

Incertitudinea pe partea ofertei a fost o temă majoră în 2025. Cum afectează deciziile privind producția din OPEC+ perspectivele pentru anul viitor?

Se preconizează că producția globală de petrol și gaze va crește în 2026.

Instituții precum Administrația pentru Informații Energetice din SUA și Agenția Internațională pentru Energie și-au majorat previziunile în ultimele luni, reflectând creșteri mai rapide ale ofertei din OPEC+ și o creștere puternică a cererii de GNL din SUA.

Întrebarea cheie nu este dacă producția va crește, ci cu cât.

Fricțiunile interne din cadrul OPEC+ vor persista probabil. Rusia ar putea prefera niveluri de producție mai scăzute, având în vedere sancțiunile SUA, în timp ce se așteaptă ca țări precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite să insiste asupra unei producții mai mari, susținute de capacitatea neutilizată și de dorința de a recâștiga cota de piață de la producătorii din afara alianței.

În același timp, țări precum Kazahstanul și Irakul continuă să își depășească cotele de producție, în timp ce Angola a ieșit din grup la sfârșitul anului 2023, în urma unor dispute privind nivelurile de producție permise.

În ceea ce privește cererea, considerați că creșterea consumului global se apropie de un stagnare sau piața încă subestimează puterea cererii asiatice în 2026?

Cererea globală de petrol și gaze este probabil să crească anul viitor.

FocusEconomics estimează că producția globală de petrol va crește cu 1,1% în 2026, determinată de o producție mai mare în țările non-OPEC+, precum Guyana și Statele Unite.

Se preconizează, de asemenea, că cererea de gaze naturale va crește. Agenția Internațională pentru Energie estimează o creștere de aproximativ 2%, ceea ce va duce consumul la un nivel record, susținută de creșterea cererii din industrie și din domeniul producției de energie.

Asia rămâne extrem de dependentă de GNL. Agenția estimează că cererea regională de gaze va crește cu peste 4% în 2026, importurile de GNL crescând cu aproximativ 10%.

Aceste proiecții s-ar putea schimba rapid dacă economia globală sau sectorul energetic se confruntă cu noi șocuri, motiv pentru care monitorizarea continuă a previziunilor actualizate rămâne esențială.

Mai multe proiecte majore de GNL au intrat în funcțiune sau sunt în curs de dezvoltare. Cum va afecta noile capacități, în special din Statele Unite și Qatar, prețurile globale la gaze în 2026?

Se așteaptă ca proiectele de mare amploare din Qatar și Statele Unite să contribuie la o convergență a prețurilor globale la gaze. Previziunile sugerează că decalajul relativ dintre prețurile la gaze din SUA, care sunt de obicei mai mici din cauza ofertei interne abundente, și prețurile din Asia și Europa se va reduce la cel mai mic nivel din 2020, când cererea s-a prăbușit în timpul pandemiei.

Pe scurt, se așteaptă ca livrările record de GNL din SUA să crească prețurile interne, punând în același timp presiune asupra prețurilor externe.

Spre deosebire de petrol, piețele gazelor naturale prezintă disparități regionale de prețuri mult mai mari din cauza constrângerilor de transport. Petrolul poate fi transportat direct, în timp ce gazul trebuie lichefiat înainte de a fi transportat peste oceane. Extinderea capacității de GNL ar trebui să contribuie la reducerea acestor diferențe regionale de prețuri.

Din punct de vedere geopolitic, anul 2025 a fost marcat de volatilitate legată de Orientul Mijlociu, Rusia și Africa de Vest. Care regiuni reprezintă cel mai mare risc sau oportunitate pentru stabilitatea aprovizionării în 2026?

Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina vor fi un factor critic de urmărit. Donald Trump a insistat fără succes pentru un acord de pace și a amenințat în repetate rânduri că își va retrage sprijinul pentru Ucraina.

Dacă astfel de amenințări ar fi puse în aplicare, Europa și Ucraina s-ar chinui să reziste singure Rusiei, ceea ce ar putea duce la un acord de pace favorabil Moscovei. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la ridicarea sancțiunilor asupra sectorului petrolier rus, la creșterea ofertei globale și la exercitarea unei presiuni descendente asupra prețurilor petrolului.

Sfârșitul anului 2025 a fost brutal. Peste 1,2 trilioane de dolari în valoare de piață s-au evaporat de pe piața criptomonedelor în doar șase săptămâni. Bitcoin (BTC) a pierdut peste 30% din valoare, scăzând sub 82.000 de dolari pe fondul unui vid accentuat de lichiditate.

Pozițiile cu efect de levier au fost lichidate, ieșirile de ETF-uri s-au accelerat, iar fondurile pasive au atras capital simultan.

Însă peisajul actual arată diferit. Panica s-a estompat, lăsând în urmă o piață mai disciplinată și mai concentrată. Prețurile se redresează, deși lent, însă factorul determinant pare de data aceasta mai robust.

Lichiditatea: locul unde începe totul

Cea mai severă lovitură recentă nu a provenit din panica comercianților cu amănuntul, ci din forțe pur mecanice. Business Insider a relatat că poziții în valoare de 19 miliarde de dolari au fost lichidate într-o singură zi, cel mai mare eveniment de acest gen din istoria criptomonedelor. Pe măsură ce instituțiile s-au grăbit să reducă riscurile, piața a rămas fără niciun fel de rezervă.

În același timp, principalele bănci centrale se apropie de sfârșitul ciclurilor lor de înăsprire a politicilor monetare. Inflația se atenuează, creșterea economică încetinește, iar reducerile ratelor dobânzilor au început deja. Din punct de vedere istoric, Bitcoin tinde să aibă cele mai bune performanțe atunci când lichiditatea se îmbunătățește, iar ratele dobânzilor scad, pe măsură ce costul de oportunitate al deținerii de active nelansive, cum ar fi BTC, scade.

Aprovizionare: strângere liniștită

Impactul complet al înjumătățirii din 2024 este acum clar vizibil. Minerii primesc jumătate din recompensele anterioare, ceea ce îi determină pe mulți să reducă operațiunile sau să își consolideze activitățile.

Între timp, datele CryptoQuant arată că rezervele de schimb Bitcoin sunt la cele mai scăzute niveluri din 2018. Monedele pur și simplu nu se mai mișcă așa cum o făceau înainte.

O mare parte din ofertă este practic blocată în portofele pe termen lung, ETF-uri și titluri de trezorerie corporative. Datele on-chain sugerează că oferta activă este limitată. Deși un șoc complet al ofertei nu s-a materializat încă, piața se apropie de unul.

Cerere: încă prezentă, dar într-un ritm mai lent

Intrările de ETF-uri au stagnat în ultimul trimestru al anului 2025, dar nu s-au prăbușit, o schimbare importantă în comparație cu ciclurile anterioare. Peste 50 de miliarde de dolari au intrat în ETF-uri spot Bitcoin în ultimul an, iar cea mai mare parte a acestui capital a rămas pe piață.

Administratorii de active consideră Bitcoin din ce în ce mai mult o alocare strategică, mai degrabă decât o tranzacție pe termen scurt.

Apoi, există Strategy, care încă deține peste 430.000 de Bitcoin și a strâns recent 1,4 miliarde de dolari în numerar. Conform analizei JPMorgan, atâta timp cât compania nu este forțată să vândă și valoarea sa de piață raportată la multiplul valorii activelor nete (mNAV) rămâne peste 1, aceasta ar putea acționa ca un pilon stabilizator pentru piață.

La aceasta se adaugă viitoarea decizie MSCI din ianuarie, care va determina dacă firmele cu o expunere semnificativă la criptomonede rămân incluse în indicii majori. Acesta reprezintă un factor structural cu implicații semnificative pe piață.

Perspective pentru 2026

Nu există un consens deplin, dar majoritatea previziunilor credibile plasează Bitcoin în intervalul 120.000 - 170.000 de dolari. Această perspectivă este ancorată în fluxurile ETF-urilor, în reducerea ofertei și în îmbunătățirea condițiilor de lichiditate.

Fundstrat adoptă o poziție mult mai agresivă, proiectând prețuri peste 400.000 de dolari. Modelul ajustat la volatilitate al JPMorgan, comparat cu aurul, sugerează că 170.000 de dolari ar putea fi atinși dacă Bitcoin continuă să atragă capital într-un mod similar cu mărfurile, în special aurul.

Cu toate acestea, aproape nimeni nu își însușește euforia pură. Opinia predominantă este pentru un avans gradual și măsurat, mai degrabă decât o creștere parabolică.

Riscuri cheie

Ieșirile de fonduri ETF-uri ar putea reveni rapid dacă contextul macroeconomic se deteriorează.

Cicatrarea Bybit a servit ca o reamintire a faptului că securitatea rămâne un punct slab, Decrypt raportând pierderi de 1,4 miliarde de dolari dintr-o breșă de securitate a portofelului electronic (hot wallet).

Dacă MSCI ar exclude companii precum Strategy, piața s-ar putea confrunta cu ieșiri pasive negative de până la 2,8 miliarde de dolari.

Analiza tehnică: o fază corectivă până la sfârșitul anului 2026?

De la minimul din 2022, de aproximativ 16.500 de dolari, până la vârful din 2025, de aproximativ 126.000 de dolari, Bitcoin pare să fi parcurs o creștere în cinci unde conform teoriei Elliott Wave. Dacă acest cadru este valabil, o mișcare sub 108.000 de dolari până la sfârșitul anului ar putea marca începutul unei corecții mai extinse.

Conform teoriei Elliott, corecțiile post-cinci unde se desfășoară de obicei în trei faze: un declin (A), o revenire (B), urmată de o retragere mai profundă (C). Dacă acest scenariu se va desfășura, Bitcoin ar putea rămâne sub presiune până la mijlocul anului 2026. Nivelurile cheie de suport potențial se află în apropierea a 84.000 USD, 70.000 USD și 58.000 USD.

Concluzie: o piață mai rezistentă, dar cu două căi posibile

Bitcoin intră în 2026 cu o structură de piață mai matură: lichiditate îmbunătățită, ofertă limitată și cerere instituțională care nu a dispărut. Acești factori oferă o bază pentru o creștere reînnoită a forței dacă condițiile rămân favorabile.

În același timp, recenta prăbușire și posibilitatea ca un ciclu major de creștere să fi fost deja încheiat lasă ușa deschisă unei faze corective mai lungi.

Indiferent dacă Bitcoin se îndreaptă spre o nouă etapă ascendentă sau a atins deja vârful, următoarea fază va fi determinată mai mult de mecanismele subiacente decât de sentimentul speculativ.

De la creșterea bruscă a cheltuielilor guvernamentale și de la scăderea pieței imobiliare la creșteri bruște ale prețului petrolului, acești factori se vor număra probabil printre cele mai influente forțe care vor modela piețele globale în 2026, fie negativ, fie pozitiv.

1. Spargerea bulei inteligenței artificiale

Companiile americane de tehnologie nu reușesc să genereze randamente comerciale tangibile din inteligența artificială, ceea ce ridică întrebări cu privire la logica din spatele investițiilor masive în hardware, software și sectoare conexe. Acțiunile companiilor de tehnologie scad brusc, lovind primele 20% dintre persoanele cu venituri din Statele Unite, care dețin cea mai mare parte a acțiunilor americane deținute pe plan intern.

După ce aceste creșteri ale averii au susținut creșterea cheltuielilor de consum în ultimii doi ani, într-un moment în care cei mai săraci 60% din populație se confruntau cu dificultăți, erodarea averii gospodăriilor duce la un consum mai slab în 2026.

Investițiile în inteligența artificială scad, de asemenea, brusc, punând presiune asupra sectoarelor construcțiilor și investițiilor de capital, despre care se estimează că au contribuit cu aproximativ un punct procentual la creșterea economică a SUA în 2025 și chiar mai puțin odată ce echipamentele importate sunt excluse. Această scădere ar fi suficientă pentru a împinge piața muncii din SUA într-o recesiune completă.

Impact: Statele Unite intră în recesiune, Europa fiind afectată într-o măsură mai mică. Rezerva Federală este obligată să reducă ratele dobânzilor într-un ritm mult mai rapid.

2. Congresul aprobă „reduceri tarifare” înainte de alegerile de la jumătatea mandatului

Politica fiscală reprezintă unul dintre principalele riscuri în creștere pentru creșterea economică și inflație în 2026. Președintele Donald Trump face presiuni asupra Congresului pentru a emite cecuri în valoare de 2.000 de dolari către 150 de milioane de americani sub eticheta de „rambursări tarifare”, retrăind amintiri despre pachetele de stimulare din epoca pandemiei care au contribuit la declanșarea inflației.

Deși calculele nu se aliniază complet, iar tarifele au fost deja folosite pentru a justifica așa-numita „proiect de lege mare și frumos”, presiunea politică s-ar putea intensifica pe măsură ce se apropie alegerile intermediare din noiembrie.

Deși astfel de măsuri ar putea ajuta cei 60% din populația săracă a consumatorilor americani care se confruntă cu costuri ridicate ale vieții, o mare parte din fonduri ar putea fi utilizată pentru achitarea datoriilor, limitând impactul general asupra creșterii economice în comparație cu perioada 2020-2021.

Impact: Creștere economică mai puternică în SUA și inflație mai mare. Rezerva Federală adoptă o poziție mai agresivă, în funcție de gradul de influență politică asupra deciziilor de politică monetară.

3. Inflația revine din cauza blocajelor de aprovizionare legate de inteligența artificială

Mulți economiști, în special vocile mai moderate din cadrul Rezervei Federale, se așteaptă ca inteligența artificială să ofere o creștere majoră a productivității, care ar ajuta la reducerea inflației. Dar dacă această presupunere se dovedește greșită?

Pe termen scurt, investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială ar putea afecta alte activități economice. Se așteaptă ca centrele de date să reprezinte aproximativ 10% din cererea de energie electrică a SUA până în 2030, punând o presiune tot mai mare asupra rețelelor electrice din întreaga lume și crescând riscul de întreruperi și de prețuri mai mari.

În același timp, nevoile tot mai mari de investiții ar putea crea noi deficite de ofertă, în special pe măsură ce regulile privind imigrația se înăspresc în Statele Unite și Europa, ceea ce ar putea împinge din nou creșterea salariilor.

Impact: Inflație globală mai mare și o trecere a băncilor centrale către creșterea ratelor dobânzilor.

4. Președintele Trump reduce tarifele vamale pe măsură ce efectele lor negative se intensifică

Există două căi posibile pentru o scădere a ratei tarifare medii actuale a SUA de aproximativ 16%. Prima este o decizie preelectorală a administrației de a reduce tarifele, așa cum a făcut recent pentru unele produse alimentare.

Deși veniturile vamale mai mici ar complica eforturile de a obține aprobarea Congresului pentru schemele de „rabatere tarifară”, președintele ar putea în cele din urmă să elimine barierele comerciale pentru a reduce presiunea asupra prețurilor de consum.

A doua cale ar implica o hotărâre a Curții Supreme conform căreia tarifele impuse în temeiul puterilor de urgență sunt ilegale, ceea ce ar invalida majoritatea tarifelor la nivel de țară. Președintele ar putea răspunde apelând la alte instrumente, cum ar fi Secțiunea 122, care permite tarife temporare de până la 15% timp de 150 de zile, dar rezultatul ar fi mult mai haotic.

Impact: Creștere mai rapidă și inflație mai mică, Rezerva Federală considerând impulsul de creștere ca fiind dominant și încetinind ritmul reducerilor ratelor dobânzilor din SUA.

5. Consumatorii europeni încep să cheltuiască mai liber

Rata de economisire din zona euro se situează la aproximativ 15%, cu aproximativ trei puncte procentuale peste media sa de dinainte de Covid, iar intențiile de economisire rămân ridicate.

Cu toate acestea, după refacerea economiilor în urma crizei energetice din 2022 și cu stabilizarea inflației în apropierea a 2%, consumatorii ar putea începe să cheltuiască mai agresiv în 2026, în special dacă guvernele reușesc să reducă incertitudinea cu privire la politicile de pensii.

Impact: Creșterea economică a zonei euro depășește tendința, depășind 1,5% anual, ceea ce a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor la sfârșitul anului 2026.

6. Deteriorarea relațiilor dintre SUA și China perturbă aprovizionarea cu pământuri rare

Tensiunile dintre Washington și Beijing s-au relaxat după o întâlnire directă între președinții Trump și Xi Jinping, care a dus la un armistițiu de 12 luni, ceea ce implică tarife vamale stabile și restricții la export pe cea mai mare parte a anului 2026.

Cu toate acestea, armistițiul rămâne fragil, iar orice calcul greșit l-ar putea deraia. În absența unor restricții, ar putea fi impuse măsuri netarifare, cum ar fi restricțiile asupra exporturilor de pământuri rare.

Impact: Repercusiuni directe asupra sectoarelor semiconductorilor, auto și de apărare, cu potențiale penurii și creșteri de prețuri care alimentează inflația.

7. O creștere a prețurilor petrolului determinată de reapariția tensiunilor geopolitice

Cel mai mare risc în creștere pentru prețurile petrolului rămâne legat de aprovizionarea cu Rusia, pe fondul sancțiunilor americane și al atacurilor continue ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice.

Deși se presupune pe scară largă că petrolul rusesc va continua să găsească modalități de a ocoli sancțiunile, o eficiență mai mare decât cea așteptată ar putea reduce surplusul așteptat în 2026, ceea ce prezintă riscuri în creștere pentru prognoza actuală privind țițeiul Brent de 57 de dolari pe baril.

Evoluțiile care implică Statele Unite și Venezuela adaugă și mai multă incertitudine, alături de fragilitatea armistițiului din Gaza, care ar putea reînvia riscurile de aprovizionare din Orientul Mijlociu.

Impact: Creștere globală mai lentă și inflație mai mare, băncile centrale fiind înclinate să majoreze ratele dobânzilor sau să încetinească ritmul relaxării dobânzilor.

8. Tensiuni fiscale pe măsură ce investitorii în obligațiuni își pierd încrederea

Până în prezent, investitorii au fost surprinzător de toleranți față de traiectoria deficitului fiscal al SUA, susținută de incertitudinea economică și de ratele dobânzilor mai mici. Cu toate acestea, finanțele publice ale SUA rămân fragile, deficitul fiind estimat să se mențină în intervalul 6-7%.

Îngrijorările investitorilor cu privire la amploarea emisiunilor de datorie s-ar putea intensifica, în special dacă expansiunea fiscală coincide cu o politică monetară acomodativă și cu temeri reînnoite legate de inflație.

Europa nu este imună, deoarece presiunile s-ar putea răspândi din Franța pe fondul creșterii cererilor de cheltuieli, în special pentru apărare. Randamentele obligațiunilor ar putea crește brusc, rezultatul economic depinzând de răspunsurile băncilor centrale: o revenire la relaxarea cantitativă sau o înăsprire fiscală forțată.

Impact: Reduceri dureroase ale cheltuielilor guvernamentale, în special în Europa, și o creștere economică mai slabă.

9. China intră într-o încetinire mai profundă pe măsură ce corecția imobiliară se intensifică

După stabilizarea de la începutul anului 2025, prețurile proprietăților au reluat un declin mai rapid de la mijlocul anului. Stocurile rămân ridicate, iar investițiile imobiliare continuă să afecteze puternic creșterea.

Îngrijorările legate de neplată au reapărut după ce Vanke a solicitat o prelungire a rambursării unei obligațiuni. În ciuda politicilor de susținere din 2024, impulsul a scăzut în 2025, existând tot mai multe apeluri pentru a permite ciclului să-și urmeze cursul, o poziție care ar putea comporta riscuri serioase.

Impact: Erodarea averii gospodăriilor, deteriorarea calității activelor bancare și pesimism înrădăcinat care subminează trecerea către o creștere bazată pe consum.

10. Războiul din Ucraina se încheie cu un acord de pace cuprinzător și durabil

Dacă negocierile de pace vor avea succes, impactul economic va depinde de modul în care vor fi gestionate problemele nerezolvate, cum ar fi recunoașterea teritorială, și de durabilitatea armistițiului.

Într-un scenariu optimist, eforturile de reconstrucție ar putea stimula activitatea economică și sentimentul în Europa de Est. Prețurile mai mici la energie, în funcție de ridicarea sancțiunilor, ar putea, de asemenea, sprijini consumul global.

Cu toate acestea, analiștii din domeniul energiei observă că aprovizionarea cu petrol a Rusiei nu a scăzut semnificativ în ultimii ani, ceea ce limitează impactul asupra balanței globale de aprovizionare, deși riscurile legate de aprovizionare s-ar diminua. Piața gazelor ar avea un efect mai mare dacă Europa ar relua achizițiile de gaze rusești.

Impact: Prețurile mai mici la energie stimulează creșterea economică globală, ceea ce ar putea determina unele bănci centrale, inclusiv Banca Angliei, să adopte o poziție mai acomodativă decât se aștepta.