La sfârșitul lunii mai, președintele Donald Trump a emis patru ordine executive care vizau extinderea sectorului energiei nucleare în Statele Unite. Pe măsură ce aceste ordine încep să intre în vigoare, mai multe publicații politice cu sediul la Washington au evidențiat potențialele lor implicații - în special, posibilitatea de a pune capăt rolului Comisiei de Reglementare Nucleară (NRC) în aprobarea noilor proiecte de reactoare, transferând această responsabilitate către Pentagon și Departamentul Energiei.

Un oficial din cadrul administrației a descris rolul viitor al NRC ca fiind doar o „ștampilă de cauciuc”, sugerând că această comisie a fost prea lentă în aprobarea noilor proiecte de reactoare – un obstacol perceput în calea obiectivului președintelui de a extinde dramatic energia nucleară în țară. Cu alte cuvinte, NRC este „lăsată la margine”, la fel cum a fost FEMA în contexte anterioare.

Această schimbare ridică întrebarea: reprezintă această schimbare o dereglementare reală a tehnologiilor nucleare comerciale, mai ales dacă viitoarele revizuiri supravegheate de Departamentul Apărării și Departamentul Energiei se dovedesc a fi mai puțin stricte decât cele efectuate în mod tradițional de NRC?

De ce este această schimbare administrativă văzută ca un preludiu al unei renașteri nucleare?

Mai multe motive susțin această opinie. În primul rând, lăsând la o parte energia nucleară în sine, previziunile privind cererea de energie electrică din SUA sunt mai optimiste decât au fost în ultimele decenii. Și nu este vorba doar despre centrele de date, care s-ar putea dovedi a fi o tendință trecătoare. În curând ar putea fi dezvoltat un nou cip de înaltă eficiență care consumă doar o fracțiune din energia electrică actuală, reducând instantaneu această cerere.

Am văzut în repetate rânduri cicluri de boom și bust legate de tehnologii rare precum litiul sau cobaltul. Cu toate acestea, cererea tot mai mare și constantă de electricitate nu este determinată exclusiv de tehnologia modernă - ci provine din tendințe mai ample de electrificare: pompe de căldură (utilizate pentru încălzire și răcire), mașini și camioane electrice și înlocuirea combustibililor fosili cu electricitate în aplicații industriale. În opinia noastră, boom-ul inteligenței artificiale este doar „cireașa de pe tort”, amplificând un ciclu al cererii care era deja în desfășurare.

Pe scurt, cererea de energie electrică din SUA crește semnificativ, cu sau fără inteligență artificială, ceea ce reprezintă o tendință pozitivă pentru toate sursele de energie - inclusiv pentru energia nucleară.

Va fi accelerată autorizarea reactoarelor?

Este dificil de evaluat cât de rapid va fi procesul de aprobare a reactorului fără supravegherea NRC. Până în prezent, NRC a aprobat un singur proiect - un reactor modular mic (SMR) de 50 de megawați, realizat de NuScale. Cu toate acestea, NuScale a solicitat în curând o modificare a proiectării pentru a crește capacitatea la 77 de megawați, ceea ce a dus la întârzieri suplimentare, ceea ce l-a făcut un punct de referință slab.

Totuși, există multe modele SMR în curs de elaborare, iar orice accelerare a reglementărilor le-ar aduce beneficii tuturor. Reducerea sau eliminarea rolului NRC elimină un obstacol major în calea viabilității comerciale a acestor noi modele de reactoare.

Adoptarea de către sectorul militar și industrial

Un pas esențial către adoptarea comercială este acceptarea de către companiile de utilități, guvern și industrie. Acum, datorită ordinelor președintelui, armata americană ar putea deveni un client major pentru două tipuri de reactoare mici: reactoare ultra-mici de 5-10 MW pentru alimentarea locațiilor îndepărtate (cum ar fi eVinci de la Westinghouse) și modele mai mari, precum cele dezvoltate de NuScale și Holtec.

Într-un fel, această revenire la utilizarea militară este un moment de „întoarcere la origini” pentru energia nucleară. Dar și industria se implică. Dow Chemical, de exemplu, a comandat patru reactoare de 80 de megawați de la X-Energy pentru a furniza energie și abur uzinei sale din Seadrift, Texas.

În ciuda acestor evoluții promițătoare, volumul cererii noi rămâne modest.

Un proiect masiv la orizont: Fermi America

Fostul secretar american al Energiei, Rick Perry, dorește să construiască patru reactoare Westinghouse AP1000 ca parte a unui proiect energetic masiv în Texas. Compania sa, Fermi America, propune o „hiperrețea” de 6.000 de megawați care combină energia nucleară, gazul și sursele regenerabile pentru a alimenta un complex gigantic de centre de date din Amarillo, Texas.

Interesant este că Amarillo nu face parte din ERCOT, rețeaua electrică care acoperă cea mai mare parte a Texasului. Asta înseamnă că energia generată ar fi în afara rețelei și neexportabilă.

Proiectul a fost întâmpinat cu oarecare ridiculizare atunci când un comunicat de presă a susținut că primul reactor va fi operațional până în 2032. Totuși, rămâne unul dintre cele mai importante proiecte de urmărit. Dacă Fermi America poate obține permisele și finanțarea pentru a construi peste 4.000 de megawați de energie nucleară simultan, ar putea schimba regulile jocului.

Este demn de remarcat faptul că construcția de reactoare multiple a fost odată o practică obișnuită în rândul unor entități majore precum Autoritatea Văii Tennessee (TVA) sau Sistemul Public de Alimentare cu Energie din Washington, care s-a încheiat, așa cum se știe, cu un dezastru financiar.

Finanțarea este cel mai mare obstacol... întotdeauna

Ar putea fi momentul să luăm în considerare un nou val de construcții de centrale nucleare cu mai multe reactoare. Având în vedere consumul de energie electrică al Americii, patru reactoare noi ar reprezenta mai puțin de 5% din capacitatea rețelei electrice a Californiei, de exemplu.

Întrebarea mai amplă: pot fi finanțate aceste proiecte? Finanțarea a fost întotdeauna călcâiul lui Ahile al energiei nucleare. Dar vestea bună este că prețurile la electricitate sunt în general în creștere - o tendință care favorizează producătorii cu costuri ridicate, cum ar fi energia nucleară.

Concluzie: O nouă eră nucleară?

Să luăm în considerare noile construcții nucleare prin prisma „triunghiului energetic”, care spune că energia trebuie să fie accesibilă, sustenabilă și sigură. Dar nu le poți optimiza pe toate trei deodată.

În acest context, energia nucleară nu a fost niciodată mai ieftină decât alternativele. Însă este considerată sustenabilă (emisii reduse de carbon) și are aprovizionare internă fiabilă cu combustibil.

De data aceasta, însă, s-ar putea să fie diferit. Credem că renașterea nucleară nu va fi condusă de utilități sensibile la prețuri, ci de actori insensibili la prețuri, cum ar fi firmele industriale, companiile de tehnologie, producătorii de cipuri, sistemele de încălzire centralizată sau universitățile mari.

Chiar și piețele energetice cu costuri ridicate, precum Hawaii sau Puerto Rico, ar putea deveni clienți promițători pentru energia nucleară.

Piața potențială pentru electricitatea la prețuri ridicate — în afara utilităților tradiționale de distribuție — este substanțială. Iar actuala administrație americană a transmis un mesaj clar industriei nucleare: „Găsiți cumpărători pentru produsele dumneavoastră, iar noi vom aproba contractele.” Este greu de imaginat un mediu mai favorabil decât acesta.

Prețurile paladiului au scăzut în timpul tranzacțiilor de marți, pe fondul creșterii dolarului american față de majoritatea valutelor importante, însă paladiul se apropie de un prag cheie din cauza îngrijorărilor legate de întreruperile aprovizionării.

Președintele american Donald Trump a stabilit ieri un nou termen limită, cuprins între 10 și 12 zile, pentru ca Rusia să ajungă la un acord de pace cu Ucraina, care să pună capăt războiului dintre cei doi vecini de la începutul anului 2022.

Aceasta vine ca o reducere față de termenul limită acordat anterior de Trump Rusiei, care se întindea pe 50 de zile - care se încheia la începutul lunii septembrie - pentru a pune capăt războiului cu Ucraina, altfel s-ar confrunta cu tarife vamale de 100% pentru țările care importă bunuri din Rusia.

Duminică, a fost anunțat un acord comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană care prevede impunerea unui tarif de 15% pentru majoritatea bunurilor europene, în loc de 30%. Președintele american Donald Trump a indicat, de asemenea, că acordul include un angajament din partea Uniunii Europene de a achiziționa produse energetice americane în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii ani.

Între timp, înalți oficiali din Statele Unite și China sunt programați să se întâlnească astăzi, luni, la Stockholm, în încercarea de a prelungi armistițiul comercial înainte de termenul limită din 12 august.

Și Rezerva Federală își organizează ședința, care începe astăzi și continuă până miercuri, pe fondul așteptărilor de menținere a ratei dobânzii în intervalul 4,25% - 4,5%.

Traderii se vor concentra asupra formulării declarației și a remarcilor aferente, în căutarea unor potențiale semnale pentru reduceri ulterioare ale ratelor dobânzii în acest an. Un ton moderat din partea Fed ar putea sprijini și mai mult Bitcoin prin reducerea randamentelor activelor sigure cu dobândă mică.

Pe de altă parte, indicele dolarului a crescut cu 0,4%, ajungând la 99,01 puncte la ora 16:24 GMT, înregistrând un maxim de 99,1 puncte și un minim de 98,5 puncte.

În ceea ce privește tranzacționarea, contractele futures pe paladiu cu livrare în septembrie au scăzut cu 1,3%, ajungând la 1275 dolari pe uncie la ora 16:24 GMT.

Bitcoin a rămas relativ stabil în ultimele 24 de ore, continuând să se tranzacționeze peste pragul de 118.000 de dolari, în ciuda rapoartelor despre o vânzare masivă a Galaxy Digital.

Bitcoin se calmează aproape de 119.000 de dolari

Criptomoneda a scăzut brusc joi și vineri în urma unei vânzări masive de 80.000 BTC, condusă de Galaxy Digital în numele unei terțe părți, împingând Bitcoin la un minim de două săptămâni de 114.500 de dolari.

După finalizarea vânzărilor masive, Bitcoin și-a recăpătat rapid avântul, revenind la intervalul său obișnuit de aproximativ 117.000 de dolari în weekend. Câștigurile s-au prelungit până luni dimineață, prețurile apropiindu-se de 120.000 de dolari înainte de a întâlni rezistență și a se retrage la 117.500 de dolari, stabilizându-se ulterior în jurul valorii de 119.000 de dolari - rezultând o modificare zilnică de aproape 0%.

Analiștii anticipează o volatilitate suplimentară în următoarele două zile, în timp ce piețele așteaptă decizia Rezervei Federale privind reducerea ratelor dobânzilor sau menținerea nivelurilor actuale.

Având în vedere că Bitcoin se apropie constant de pragul de 120.000 de dolari, optimismul crește pe piața cripto, în special pe măsură ce investițiile instituționale și achizițiile de titluri de trezorerie la scară largă cresc.

Impulsul Bitcoin reaprinde interesul pentru criptomonede alternative

Bitcoin se tranzacționează în prezent la 118.888,16 dolari, în creștere cu 0,69% față de ziua respectivă, capitalizarea sa de piață depășind 2,36 trilioane de dolari. Volumul zilnic de tranzacționare a crescut cu 33,22%, ajungând la peste 61,39 miliarde de dolari.

Această activitate a stârnit un interes reînnoit în identificarea celor mai bune criptomonede în care să se investească, în special în rândul trezoreriei digitale care caută alternative la Bitcoin și Ethereum. Există o concentrare tot mai mare pe proiecte care oferă taxe mici pentru gaze, platforme de finanțare descentralizată (DeFi) și aplicații de utilități multi-lanț.

Tokenurile emergente precum Remittix (RTX) câștigă atenție ca opțiuni promițătoare datorită soluțiilor lor practice în domeniul finanțelor globale.

Între timp, dominația Bitcoin asupra pieței altcoin rămâne peste 59%, cu o capitalizare de piață stabilă la 2,365 trilioane de dolari, conform datelor CoinGecko.

Cât de sus poate ajunge Bitcoin? Previziunile Citi indică 200.000 de dolari

Analiștii de la Citi Group, Alex Sanders și Nathaniel Robert, au emis previziuni divergente pentru viitorul Bitcoin, stabilind o țintă de bază de 135.133 de dolari, cu un scenariu optimist care ajunge la 199.340 de dolari până la sfârșitul anului.

Aceștia au remarcat că această perspectivă marchează o schimbare fundamentală în modul în care instituțiile financiare tradiționale privesc piața cripto - nu mai ca pe un activ speculativ, ci ca pe o parte integrantă a infrastructurii financiare globale.

„Activele cripto reprezintă acum o parte semnificativă din capital”, au adăugat aceștia, „iar capitalizarea totală a pieței cripto este la egalitate cu cea a celor mai mari companii listate la bursă din lume.”

Previziunile Citi se aliniază cu alte rapoarte optimiste, inclusiv o analiză Bridge Capital realizată de Anthony Scaramucci, care prezice 200.000 de dolari, și previziunile lui VanEck de 180.000 de dolari.

Influxurile de ETF-uri determină creșterea prețului Bitcoin

Un punct cheie în analiza Citi este că intrările în fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) au devenit principalul factor determinant al creșterii recente a prețului Bitcoin. Datele arată că 41% din volatilitatea prețului Bitcoin poate fi explicată exclusiv prin activitatea ETF-urilor de la lansarea lor.

Citi a menționat că piața a înregistrat intrări de 19 miliarde de dolari până acum în acest an, inclusiv 5,5 miliarde de dolari în ultimele săptămâni. Aceștia estimează că fiecare miliard de dolari în intrări săptămânale de ETF-uri corespunde unei creșteri de 3,6% a prețului Bitcoin, subliniind o legătură matematică directă între cererea instituțională și creșterea prețurilor.

Prețurile petrolului au crescut marți, impulsionate de optimismul privind atenuarea tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și principalii săi parteneri comerciali, în timp ce președintele american Donald Trump a sporit presiunea asupra Rusiei din cauza războiului său din Ucraina.

Contractele futures pe țiței Brent au crescut cu 47 de cenți, sau 0,7%, până la 70,51 dolari pe baril la ora 09:24 GMT, după ce au atins cel mai înalt nivel din 18 iulie. Contractele futures pe țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 53 de cenți, sau 0,8%, până la 67,24 dolari pe baril.

Ambele indici de referință încheiaseră sesiunea precedentă cu peste 2% mai mult.

Cea mai recentă creștere a venit după anunțarea unui acord comercial între SUA și Uniunea Europeană, care a impus tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor europene, dar a evitat un război comercial în toată regula între cei doi aliați majori. Un astfel de conflict ar fi afectat aproape o treime din comerțul global și ar fi slăbit perspectivele cererii de combustibili.

Acordul include, de asemenea, un angajament din partea UE de a achiziționa energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani - o cifră pe care analiștii spun că UE nu are practic nicio șansă să o atingă. De asemenea, prevede că firmele europene vor investi 600 de miliarde de dolari în SUA în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump.

Între timp, înalți oficiali economici din SUA și China și-au continuat a doua zi de discuții la Stockholm, încercând să rezolve disputele comerciale de lungă durată și să se retragă de la pragul escaladării unui război comercial între cele mai mari două economii ale lumii.

Separat, Trump a anunțat luni un nou termen limită de „10 sau 12 zile” pentru Rusia pentru a face progrese în direcția încheierii războiului din Ucraina, amenințând cu sancțiuni asupra Rusiei și a cumpărătorilor săi de export dacă nu se înregistrează progrese tangibile.

Grupul ING a declarat într-o notă: „Prețurile petrolului au crescut după remarcile președintelui Trump privind scurtarea termenului limită pentru Rusia de a ajunge la un acord cu Ucraina pentru a pune capăt războiului, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionare.”

În același timp, participanții la piață așteaptă rezultatele reuniunii Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) al Rezervei Federale a SUA, programată pentru 29-30 iulie.

Se așteaptă ca Fed să mențină ratele dobânzilor neschimbate, dar ar putea semnala o schimbare moderată, având în vedere semnele de încetinire a inflației, potrivit Priyanka Sachdeva, analist senior la firma de brokeraj Phillip Nova.