Lira sterlină a scăzut joi în tranzacțiile europene față de un coș de valute globale, extinzându-și pierderile pentru a doua zi consecutiv față de dolarul american și îndepărtându-se de un maxim al ultimelor două luni, pe fondul continuării activității de corecție și de încasare de profit, pe lângă presiunea exercitată de moneda americană mai puternică înainte de publicarea datelor cheie privind inflația din SUA pentru noiembrie.

Datele guvernului britanic au arătat că inflația britanică a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni în noiembrie, reducând presiunile inflaționiste asupra factorilor de decizie ai Băncii Angliei. Acest lucru se întâmplă în contextul în care piețele așteaptă decizia băncii centrale de astăzi, cu așteptări depline privind o nouă reducere a ratelor dobânzilor din Marea Britanie.

Prezentare generală a prețurilor

• Cursul de schimb al lirei sterline astăzi: lira sterlină a scăzut față de dolar cu 0,1%, ajungând la 1,3362 USD, de la un nivel de deschidere de 1,3376 USD, înregistrând un maxim de 1,3382 USD.

• Lira sterlină a pierdut 0,35% față de dolar miercuri, marcând prima sa pierdere în trei zile, din cauza corecției și a încasării de profit, după ce a înregistrat un maxim al ultimelor două luni în ziua precedentă, la 1,3456 dolari.

• Dincolo de vânzările bazate pe încasări de profit, lira sterlină s-a slăbit și în urma publicării datelor privind inflația în Marea Britanie, care au fost mai puțin agresive decât așteptările pieței.

Dolar american

Indicele dolarului american a crescut cu 0,1% joi, menținându-și câștigurile pentru a doua sesiune consecutivă, reflectând redresarea continuă a monedei americane față de un coș de valute globale.

Această performanță pozitivă vine înaintea deciziilor băncilor centrale din Europa și Marea Britanie, unde se așteaptă ca ratele dobânzilor europene să rămână neschimbate, în timp ce ratele dobânzilor din Marea Britanie sunt așteptate să fie reduse cu aproximativ 25 de puncte de bază.

Mai târziu astăzi vor fi publicate datele cheie privind inflația din SUA pentru luna noiembrie, care se așteaptă să ofere indicii solide despre traiectoria ratelor dobânzilor Rezervei Federale în 2026.

Dolarul a salutat, de asemenea, remarcile președintelui american Donald Trump, care a declarat că următorul președinte al Rezervei Federale va crede în reducerea „semnificativă” a ratelor dobânzilor.

Inflația din Marea Britanie

Oficiul Național de Statistică a anunțat miercuri că inflația generală din Marea Britanie a crescut cu 3,2% față de anul precedent în noiembrie, cel mai lent ritm din martie, sub așteptările pieței de o creștere de 3,5%, comparativ cu o valoare de 3,6% în octombrie.

Inflația de bază a crescut cu 3,2% în noiembrie, de asemenea, sub așteptările pieței de 3,4%, comparativ cu o valoare de 3,4% în octombrie.

Încetinirea bruscă a prețurilor în Regatul Unit reduce presiunile inflaționiste asupra factorilor de decizie din cadrul Băncii Angliei și consolidează puternic așteptările privind continuarea relaxării monetare și a unor reduceri suplimentare ale ratelor dobânzilor în Regatul Unit.

Ratele dobânzilor din Marea Britanie

În urma datelor, prețul de piață pentru o reducere a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către Banca Angliei la ședința de astăzi a crescut de la 90% la 100%.

Banca Angliei

Banca Angliei urmează să încheie astăzi ultima sa ședință de politică monetară din 2025, în cadrul căreia se preconizează că ratele dobânzilor din Marea Britanie vor fi reduse cu aproximativ 25 de puncte de bază, până la un interval de 3,75%, cel mai scăzut nivel din decembrie 2022, marcând a patra măsură de relaxare monetară a Marii Britanii din acest an.

Decizia privind rata dobânzii, declarația de politică monetară și rezultatul votului Comitetului de Politică Monetară vor fi publicate la ora 12:00 GMT.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, va vorbi într-o conferință de presă la ora 12:30 GMT, comentând rezultatul întâlnirii de politică monetară, evoluția inflației și perspectivele ratelor dobânzilor.

Perspective pentru lira sterlină

La Economies.com, ne așteptăm ca, dacă Banca Angliei și Andrew Bailey vor face comentarii mai puțin agresive decât anticipează piețele, probabilitatea unor reduceri multiple ale ratei dobânzii în Marea Britanie în 2026 va crește, ceea ce va duce la o presiune suplimentară asupra lirei sterline.

Yenul japonez a scăzut joi în tranzacțiile asiatice față de un coș de valute majore și minore, extinzându-și pierderile pentru a doua zi consecutiv față de dolarul american, depărtându-se de un maxim al ultimelor două săptămâni pe fondul corecțiilor continue și al activității de încasare a profitului, pe lângă presiunea exercitată de moneda americană mai puternică înainte de publicarea datelor cheie privind inflația din SUA pentru noiembrie.

Mai târziu astăzi va începe ultima reuniune de politică monetară a Băncii Japoniei pentru 2025, deciziile urmând să fie anunțate vineri. Piețele anticipează în general o creștere cu 25 de puncte de bază a ratelor dobânzilor japoneze, marcând a doua mișcare de înăsprire a politicii monetare din acest an.

Prezentare generală a prețurilor

• Cursul de schimb al yenului japonez astăzi: dolarul a crescut față de yen cu 0,1%, ajungând la 155,81 ¥, de la un nivel inițial de 155,64 ¥, înregistrând un minim de 155,42 ¥.

• Yenul a încheiat sesiunea de miercuri în scădere cu 0,6% față de dolar, marcând prima sa pierdere în trei zile, din cauza corecției și a încasării de profit de la maximul ultimelor două săptămâni de 154,39 yeni.

Dolar american

Indicele dolarului american a crescut cu 0,1% joi, menținându-și câștigurile pentru a doua sesiune consecutivă, reflectând redresarea continuă a monedei americane față de un coș de valute globale.

Această performanță pozitivă vine înaintea deciziilor băncilor centrale din Europa și Marea Britanie, unde se așteaptă ca ratele dobânzilor europene să rămână neschimbate, în timp ce ratele dobânzilor din Marea Britanie sunt așteptate să fie reduse cu aproximativ 25 de puncte de bază.

Mai târziu astăzi vor fi publicate datele cheie privind inflația din SUA pentru luna noiembrie, care se așteaptă să ofere indicii solide despre traiectoria ratelor dobânzilor Rezervei Federale în 2026.

Dolarul a salutat, de asemenea, remarcile președintelui american Donald Trump, care a declarat că următorul președinte al Rezervei Federale va crede în reducerea „semnificativă” a ratelor dobânzilor.

Banca Japoniei

Mai târziu astăzi, Banca Japoniei își începe ședința de politică monetară pentru a discuta politica monetară adecvată evoluțiilor din a patra cea mai mare economie a lumii, pe fondul așteptărilor puternice privind o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază până la un interval de 0,75%, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace, în timpul crizei financiare globale.

Piețele urmăresc cu atenție ce va spune guvernatorul Kazuo Ueda despre direcția politicii monetare în 2026, într-un moment în care cresc așteptările că guvernul japonez ar putea recurge la noi măsuri fiscale expansioniste, ceea ce va complica perspectivele de politică monetară ale Băncii Japoniei.

Ratele dobânzilor japoneze

• În urma datelor recente privind inflația și salariile din Japonia, prețul de piață pentru probabilitatea unei majorări a ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual la ședința din această săptămână s-a stabilizat peste 90%.

• Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a oferit recent așteptări mai optimiste pentru economia japoneză, declarând că banca centrală va evalua avantajele și dezavantajele creșterii ratelor dobânzilor la următoarea sa reuniune de politică monetară.

• Trei oficiali guvernamentali au declarat pentru Reuters că Banca Japoniei va majora probabil ratele dobânzilor în decembrie.

Opinii și analiză

Analiștii de la Société Générale au declarat că se așteaptă ca Banca Japoniei să majoreze ratele dobânzilor la 1% până în iulie anul viitor și, de asemenea, că banca va realiza o majorare a ratei dobânzilor atunci când își va anunța decizia de politică monetară vineri.

Thierry Wizman, directorul global al departamentului de strategie valutară și a ratei dobânzii de la Macquarie, a declarat că măsura Băncii Japoniei vine ca răspuns la presiunile inflaționiste legate de un yen slab, precum și la o nouă voință politică de a aborda ceea ce a descris drept o „criză a costului vieții” în Japonia.

Wizman a adăugat că sunt mai optimiști în ceea ce privește yenul japonez decât în ceea ce privește alte valute și se așteaptă ca perechea dolar/yen să se apropie de 146 până la sfârșitul anului 2026.

Argintul a înregistrat recent un nou record istoric, la 64 de dolari pe uncie. În timp ce aurul a continuat să depășească metalul alb ca rezervă de valoare, Deutsche Welle examinează de ce argintul câștigă din nou o importanță tot mai mare la nivel global.

Ce s-a întâmplat cu prețurile argintului în 2025?

Argintul a cunoscut o creștere puternică, prețurile crescând de peste dublu, de la aproximativ 30 de dolari pe uncie (24,54 euro) la începutul anului, la un nivel record de 64,65 dolari pe uncie pe 12 decembrie.

Metalul se tranzacționa în ianuarie la un preț de aproape 30 de dolari pe COMEX, divizia de mărfuri a Bursei Comerciale din New York (NYMEX). Apoi, a evoluat în intervalul 37-40 de dolari pe parcursul verii, înainte de a crește decisiv în septembrie.

Ritmul creșterilor s-a accelerat ulterior, cele mai puternice progrese înregistrându-se în ultimele trei luni ale anului.

Creșterea de aproximativ 110% de la începutul anului marchează o redresare dramatică pentru argint, considerat mult timp „vărul sărac” al aurului, deoarece aurul are de obicei performanțe superioare în perioadele de creștere a piețelor.

În ciuda avertismentelor unor investitori cu privire la potențialul unei corecții pe termen scurt a prețurilor, sentimentul față de argint rămâne în general pozitiv până în anul viitor.

Înainte de 2025, argintul a petrecut cea mai mare parte a ultimului deceniu tranzacționându-se între 15 și 25 de dolari pe uncie, cu vârfuri ocazionale de peste 30 de dolari în perioadele de entuziasm speculativ, dar nu a reușit să mențină un impuls ascendent de durată.

Chiar și la vârfurile anterioare din 1980 și 2011, argintul a atins aproximativ 49 de dolari pe uncie, mult sub creșterile aurului de peste 1.900 de dolari pe uncie.

Anul acesta, însă, prețul aurului a fost în urma argintului în termeni relativi, crescând cu aproximativ 60% până la aproximativ 4.340 de dolari pe uncie, comparativ cu o creștere de peste dublare a prețului argintului.

Scăderea argintului la niveluri record a fost determinată parțial de un dolar american mai slab și de așteptările privind reducerile ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, care tind să sporească atractivitatea metalelor prețioase ca active refugiu.

Factori mai importanți, însă, au jucat un rol decisiv, în special în ceea ce privește restrângerea ofertei globale, pe măsură ce producția se luptă să țină pasul cu cererea.

Cu ce provocări se confruntă producția de argint?

America Latină, care reprezintă mai mult de jumătate din producția mondială de argint, se confruntă cu o scădere a producției pe măsură ce minele îmbătrânesc și rezervele se epuizează.

Mexicul, responsabil pentru aproximativ 25% din aprovizionarea globală, a înregistrat scăderi ale producției de două cifre în ultimii ani.

Una dintre cele mai mari mine ale țării, San Julian din nordul statului Chihuahua, se apropie de sfârșitul duratei sale de viață operaționale până în 2027. Mina este un atu cheie pentru Fresnillo, dar calitatea minereului se deteriorează, iar rezervele sunt pe cale să se epuizeze.

În același timp, Peru, Bolivia și Chile, care împreună furnizează aproximativ o treime din aprovizionarea globală cu argint, se confruntă cu o scădere a conținutului de minereu, ceea ce face ca extracția să fie mai costisitoare și mai puțin eficientă.

Aceste țări se confruntă, de asemenea, cu instabilitate politică și reglementări miniere mai stricte, care au descurajat investițiile noi în sector.

Potrivit analiștilor de la GlobalData, cu sediul la Londra, se așteaptă ca producția de argint din America Latină să stagneze sau să înceapă să scadă până la sfârșitul deceniului, cu excepția cazului în care se descoperă noi zăcăminte sau se introduc politici de sprijin.

Între timp, piața argintului a înregistrat un deficit structural pentru al cincilea an consecutiv, potrivit Institutului Argintului.

Institutul estimează că cererea globală va depăși oferta cu aproximativ 95 de milioane de uncii în acest an.

De ce crește cererea de argint?

Cererea de argint este în creștere nu doar pentru că este considerat o rezervă de valoare, ci și pentru că a devenit o componentă esențială a tehnologiei moderne și a energiei curate.

Proprietățile sale unice, inclusiv cea mai mare conductivitate electrică și termică dintre toate metalele, îl fac indispensabil pentru industriile globale în creștere rapidă.

Panourile solare, de exemplu, se bazează pe pastă de argint pentru a conduce electricitatea, iar pe măsură ce guvernele se străduiesc să atingă obiective de energie regenerabilă, se așteaptă ca cererea din sectorul solar să crească brusc.

Vehiculele electrice necesită cu până la două treimi mai mult argint decât vehiculele cu motor cu ardere internă, deoarece metalul este utilizat în baterii, cablaje și infrastructura de încărcare, consolidând rolul argintului în viitorul transportului ecologic.

Argintul joacă, de asemenea, un rol din ce în ce mai important în economia digitală. Cipurile de inteligență artificială și centrele de date se bazează pe argint pentru a asigura circuite electrice extrem de eficiente, unde viteza și fiabilitatea sunt esențiale.

Capacitatea argintului de a gestiona sarcini electrice mari ajută la menținerea integrității semnalului și a performanței stabile la scară largă, în timp ce conductivitatea sa termică ridicată ajută la disiparea căldurii intense generate de sarcinile de lucru bazate pe inteligență artificială.

În ciuda scăderii utilizării în monede și lingouri, alte aplicații tradiționale, cum ar fi bijuteriile, electronica, dispozitivele medicale și bunurile de consum, rămân puternice.

Institutul Argintului se așteaptă ca cererea industrială globală de argint să continue să crească constant în următorii cinci ani.

Oxford Economics a declarat luna aceasta că cererea de argint din sectorul auto va crește cu o rată anuală de 3,4% până în 2031 și că metalul va beneficia de o creștere estimată de 65% a construcției de centre de date din SUA în aceeași perioadă.

Care este rolul istoric al argintului ca monedă?

Timp de mii de ani, argintul a fost considerat un mijloc de schimb și o rezervă de valoare. Civilizațiile antice l-au folosit în comerț datorită rarității, durabilității și divizibilității sale.

Importanța argintului a crescut după ce coloniștii europeni au descoperit vaste zăcăminte în America Latină, ceea ce l-a ajutat să devină un metal utilizat în tranzacțiile cotidiene.

Piesele spaniole de opt, monede de argint în valoare de opt reali, au devenit prima monedă comercială globală din lume, circulând din America în Europa și Asia.

În secolul al XIX-lea, multe țări, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, și-au fixat monedele atât la aur, cât și la argint. Termenul „liră sterlină” se referea inițial la o liră de argint.

Argintul și-a pierdut rolul monetar în secolul al XX-lea, pe măsură ce țările au abandonat standardul argintului. Băncile centrale au păstrat aurul, în timp ce argintul a fost din ce în ce mai mult direcționat către utilizări industriale.

Cu toate acestea, argintul și-a păstrat reputația de protecție împotriva inflației și a turbulențelor financiare, o moștenire înrădăcinată în lunga sa istorie ca monedă de zi cu zi.

Prețurile paladiului au crescut în timpul tranzacțiilor de miercuri, susținute de achizițiile tehnice pentru mai multe metale prețioase, în special argintul, care a atins niveluri record, pe fondul incertitudinii continue privind politica Rezervei Federale a SUA.

Mișcările zilnice ale prețurilor paladiului sunt influențate de aceiași factori care determină complexul mai larg al metalelor prețioase, în principal așteptările privind ratele dobânzilor din SUA, puterea dolarului și apetitul general pentru risc în rândul investitorilor.

Reuters a relatat că investitorii au rămas prudenți înaintea datelor cheie privind ocuparea forței de muncă în SUA, precum și a cifrelor viitoare privind inflația, ceea ce a determinat încasări de profit pe piețele metalelor în urma unei creșteri puternice pe parcursul anului 2025. În acest context, paladiul a înregistrat creșteri modeste, în timp ce platina a rămas relativ stabilă.

Aceste evoluții sunt deosebit de semnificative având în vedere că paladiul, la fel ca aurul și argintul, are prețuri la nivel global. Așteptările privind ratele dobânzilor mai mici sau un dolar mai slab tind să susțină activele neperformante, în timp ce sensibilitatea crescută la datele economice duce adesea la o reducere a riscului pe termen scurt pe piețele metalelor.

Reuters a menționat, de asemenea, că întârzierile și lacunele în colectarea datelor economice din SUA, cauzate de închiderea guvernului, au complicat și mai mult perspectivele macroeconomice, adăugând un nivel suplimentar de incertitudine pentru traderii care își poziționează portofoliile.

Reevaluarea politicii europene privind motoarele cu ardere internă a devenit un factor cheie pe termen mediu pentru cererea de paladiu.

Pe 16 decembrie, au apărut semnale că Comisia Europeană și-ar putea relaxa poziția privind interzicerea vehiculelor noi cu motor cu ardere internă până în 2035. Potrivit Reuters, Comisia se pregătește să revizuiască planul actual permițând vânzarea în continuare a anumitor vehicule care nu sunt complet electrice, sub presiunea principalelor state membre și a industriei auto.

Conform propunerilor citate de agenție, obiectivul de reducere a emisiilor ar putea fi ajustat de la 100% la 90% până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021, prelungind potențial durata de viață a vehiculelor hibride plug-in și a vehiculelor cu autonomie extinsă.

Într-un raport separat, Reuters a declarat că Comisia Europeană are în vedere și mecanisme de compensare care ar permite continuarea vânzărilor de vehicule cu motor cu ardere internă după 2035 prin utilizarea combustibililor alternativi sau prin contabilitatea oțelului verde.

Această schimbare de politică este extrem de relevantă pentru așteptările privind prețul paladiului, având în vedere legătura sa strânsă cu motoarele cu ardere internă, unde este utilizat în convertoare catalitice pentru a reduce emisiile nocive ale vehiculelor pe benzină. Orice prelungire a ciclului de viață al vehiculelor cu ardere și hibride din Europa ar putea încetini erodarea bazei principale de cerere pentru paladiu.

Reuters l-a citat pe un strateg în domeniul mărfurilor de la WisdomTree, care a declarat că o astfel de schimbare de politică ar sprijini probabil vehiculele cu ardere internă, care se bazează pe paladiu și platină.

În ceea ce privește oferta, echilibrul pieței de paladiu rămâne în centrul atenției, în special în urma îndrumărilor actualizate de la Norilsk Nickel din Rusia, cel mai mare producător de paladiu din lume.

Conform estimărilor recente, compania se așteaptă ca piața paladiului să fie în general echilibrată în 2025, dacă se exclude cererea de investiții, dar să înregistreze un deficit de aproximativ 200.000 de uncii dacă se include cererea de investiții. Pentru 2026, Norilsk se așteaptă la un deficit de aproximativ 100.000 de uncii chiar și fără cerere de investiții.

Aceste distincții sunt esențiale, deoarece paladiul este o piață relativ mică și concentrată, ceea ce înseamnă că schimbările în fluxurile de investiții sau în cererea de ETF-uri pot modifica semnificativ dinamica cererii și ofertei și sentimentul prețurilor.

În acest context, un raport al Asociației Indiene a Lingourilor și Bijutierilor a menționat că paladiul a crescut cu aproximativ 25% de la începutul ultimei creșteri, alături de câștiguri puternice la argint și platină, ilustrând modul în care impulsul s-a răspândit în complexul metalelor prețioase.

În ceea ce privește prețurile, datele de piață au arătat că contractele futures pe paladiu NYMEX pentru decembrie 2025 s-au tranzacționat în jurul valorii de 1.592,8 dolari pe uncie, cu câștiguri intraday notabile. Prețurile spot și futures pot diverge în funcție de lichiditate, disponibilitatea ofertei pe termen scurt și condițiile de finanțare.

Privind în perspectivă, performanța puternică a paladiului în 2025 i-a determinat pe analiști să își reevalueze perspectivele pentru 2026, piața fiind prinsă între două narațiuni concurente: sprijinul structural din partea ofertei constrânse și a evoluțiilor politicilor care ar putea extinde cererea de motoare cu ardere internă, versus obstacolele pe termen lung generate de extinderea vehiculelor complet electrice și riscurile de substituție.

Proiecțiile consensuale indică o gamă largă de prețuri în 2026, cu estimări medii cuprinse între 1.250 și 1.300 de dolari pe uncie, reflectând incertitudinea crescută în urma creșterii abrupte din acest an.

În timpul orelor de tranzacționare din SUA, contractele futures pe paladiu cu livrare în martie au crescut cu 3,5%, ajungând la 1.714,5 dolari pe uncie, la ora 16:52 GMT.