Euro a scăzut vineri în tranzacțiile europene față de un coș de valute globale, extinzându-și pierderile pentru a patra zi consecutiv față de dolarul american, în urma reuniunii de politică monetară a Băncii Centrale Europene, al cărei rezultat a corespuns în mare măsură așteptărilor pieței.

În ultima sa reuniune din 2025, Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor neschimbate pentru a patra oară consecutiv, în timp ce și-a majorat previziunile de creștere, sugerând că creșterea va fi mai puternică decât s-a estimat anterior, impulsionată în special de cererea internă.

Prezentare generală a prețurilor

• Cursul de schimb al euro astăzi: Euro a scăzut cu aproximativ 0,1% față de dolar, ajungând la 1,715, de la nivelul de deschidere de 1,1723, și a înregistrat un maxim al sesiunii la 1,1729.

• Joi, euro a încheiat tranzacțiile în scădere cu 0,15% față de dolar, marcând a treia pierdere zilnică consecutivă, pe fondul mișcărilor corective continue și al încasărilor de profit de la un maxim al ultimelor trei luni de 1,1804.

dolar american

Indicele dolarului a crescut cu 0,1% vineri, menținând câștigurile pentru a treia sesiune consecutivă, reflectând creșterea continuă a monedei americane față de un coș de valute majore și secundare.

Pe lângă faptul că a cumpărat de la niveluri mai scăzute, dolarul beneficiază de relaxarea presiunilor inflaționiste asupra unor bănci centrale globale, ceea ce susține așteptările privind continuarea relaxării monetare și reducerile suplimentare ale ratelor dobânzilor.

Banca Centrală Europeană

În conformitate cu așteptările, Banca Centrală Europeană a menținut joi ratele dobânzilor cheie neschimbate la 2,15%, cel mai scăzut nivel din octombrie 2022, marcând a patra ședință consecutivă fără modificări.

BCE și-a reiterat abordarea bazată pe date, de la o reuniune la alta, fără a se angaja asupra unei traiectorii specifice a ratei dobânzii, menționând că nivelurile actuale ale ratelor dobânzii sunt adecvate, având în vedere inflația stabilă și creșterea economică.

Christine Lagarde

Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat joi că banca rămâne într-o „poziție bună”, subliniind că există un consens în cadrul Consiliului Guvernatorilor pentru a menține toate opțiunile deschise, inclusiv posibilitatea de a majora ratele dobânzilor, dacă este necesar.

Lagarde a remarcat că economia europeană dă dovadă de o rezistență mai mare decât se aștepta, creșterea fiind susținută de cererea internă. Ea a evitat să abordeze direct posibilitatea unor majorări ale ratelor dobânzii în 2026, dar a subliniat prudența din cauza riscurilor geopolitice și comerciale.

Ratele dobânzilor europene

Piețele monetare evaluează în prezent probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către Banca Centrală Europeană în februarie 2026 la mai puțin de 10%.

Opinii și analiză

Analiștii de la Barclays, conduși de Mariano Cena, au declarat într-o notă către investitori că reuniunea BCE nu a oferit nicio informație nouă care să le schimbe opinia cu privire la cea mai probabilă traiectorie a politicii monetare sau la echilibrul riscurilor care o înconjoară.

Aceștia au adăugat că se așteaptă în continuare ca BCE să mențină ratele dobânzilor neschimbate în următorii doi ani și că riscurile sunt înclinate spre reduceri de rate, mai degrabă decât spre creșteri, pe parcursul orizontului lor de prognoză.

Yenul japonez a scăzut vineri în tranzacțiile asiatice față de un coș de valute principale și secundare, reluând pierderile față de dolarul american după o scurtă pauză în ziua precedentă și atingând un minim al ultimei săptămâni, în urma deciziei așteptate pe scară largă a Băncii Japoniei de a majora rata dobânzii de referință.

Comitetul de politică monetară al Japoniei a votat în unanimitate majorarea ratelor dobânzilor cu 25 de puncte de bază, la 0,75%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1995. Aceasta marchează a doua majorare a ratei dobânzii din 2025, după o creștere anterioară din ianuarie.

Banca Japoniei a declarat că se așteaptă ca ratele dobânzilor reale să rămână scăzute, ceea ce a determinat piețele să aștepte clarificări suplimentare în cursul zilei din partea guvernatorului Kazuo Ueda cu privire la intenția băncii centrale de a continua majorarea ratelor anul viitor.

Prezentare generală a prețurilor

• Yenul japonez astăzi: Dolarul a crescut față de yen cu 0,45%, ajungând la 156,18, cel mai ridicat nivel din 10 decembrie, de la un nivel de deschidere de 155,46. Minimul sesiunii a fost înregistrat la 155,45.

• Joi, yenul a încheiat tranzacționarea în creștere cu 0,1% față de dolar, după o pierdere de 0,6% în ziua precedentă pe fondul mișcărilor corective și al încasărilor de profit de la un maxim al ultimelor două săptămâni, aproape de 154,39.

Banca Japoniei

La finalul ultimei sale ședințe de politică monetară din 2025, Banca Japoniei a majorat vineri rata dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, la 0,75%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1995, în conformitate cu așteptările pieței. Aceasta reprezintă a doua măsură de înăsprire a politicii monetare luată de banca centrală japoneză în acest an.

Decizia a fost aprobată în unanimitate de membrii comitetului de politică monetară și reflectă continuarea normalizării treptate a politicii monetare a Japoniei după decenii de rate ale dobânzii aproape de zero.

Actualizări ale politicilor

În declarația sa de politică monetară, Banca Japoniei a afirmat că, pe baza datelor și sondajelor recente, există o probabilitate mare ca mecanismul de creștere moderată și sincronizată a salariilor și a inflației să continue.

Banca centrală a adăugat că, având în vedere nivelul extrem de scăzut al ratelor dobânzilor reale, va continua să majoreze ratele dacă perspectivele sale economice și de prețuri se vor realiza.

Banca a menționat, de asemenea, că, în ciuda slăbiciunii economice, profiturile companiilor vor rămâne probabil puternice, iar companiile sunt așteptate să continue să majoreze salariile până în 2026.

De asemenea, a afirmat că este foarte probabil ca ciclul moderat salarii-prețuri să persiste și că probabilitatea ca inflația de bază să atingă ținta de 2% este în creștere.

Ratele dobânzilor japoneze

• În urma întâlnirii, prețul de piață pentru o nouă majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către Banca Japoniei la întâlnirea sa din ianuarie a rămas sub 20%.

• Investitorii vor continua să monitorizeze datele viitoare privind inflația, șomajul și salariile din Japonia pentru a reevalua aceste așteptări.

Kazuo Ueda

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, urmează să vorbească mai târziu astăzi despre rezultatul reuniunii de politică monetară, iar remarcile sale se așteaptă să ofere semnale mai puternice cu privire la viitoarea traiectorie a normalizării monetare și a majorărilor ratelor dobânzilor până în 2026.

Opinii și analiză

• Shigeto Nagai, șeful departamentului de economie japoneză de la Oxford Economics, a declarat că este probabil ca banca să majoreze din nou rata dobânzii de politică monetară în jurul mijlocului anului 2026, ajungând la un nivel terminal de 1% în urma acestei ultime creșteri.

• Nagai definește rata dobânzii terminale sau neutre ca fiind nivelul care echilibrează inflația și creșterea economică, fără a supraîncălzi economia și nici a o încetini excesiv.

• El a avertizat că majorările suplimentare ale ratelor dobânzii de către Banca Japoniei ar putea genera tensiuni politice dacă inflația se va reduce ușor spre ținta de 2% în prima jumătate a anului 2026.

• Norihiro Yamaguchi, economist-șef pentru Japonia la Oxford Economics din Tokyo, a declarat că, deși este puțin probabil ca guvernatorul Ueda să discute explicit despre rata neutră, având în vedere poziția băncii de până acum, se așteaptă ca acesta să sublinieze că ar putea fi necesare creșteri suplimentare ale ratei dobânzii pentru a contracara presiunile de depreciere a yenului. În caz contrar, yenul ar putea slăbi și mai mult, iar randamentele obligațiunilor ar putea scădea.

Se pare că vizita președintelui rus Vladimir Putin la prim-ministrul indian Narendra Modi, de acum puțin peste o săptămână, a decurs surprinzător de puțină atenție din partea multor observatori geopolitici. Acest lucru este izbitor, deoarece vizita reprezintă una dintre cele mai semnificative recalibrări ale relațiilor India-Rusia din ultimii ani, combinând cooperarea extinsă în domeniul apărării, asigurări energetice și un simbolism diplomatic puternic într-un moment în care alinierile globale se schimbă într-un ritm fără precedent.

În centrul vizitei s-a aflat ratificarea acordului privind schimbul reciproc de sprijin logistic (RELOS), un acord care extinde discret cooperarea militară dintre India și Rusia pentru a include porturile arctice rusești și Ruta Mării Nordului (NSR).

Peninsula Kola din această regiune îndepărtată găzduiește aproximativ jumătate din flota de submarine nucleare cu rachete balistice a Rusiei, inclusiv 12 submarine strategice care transportă până la 192 de rachete balistice cu capacitate nucleară, pe lângă zeci de alte submarine cu propulsie nucleară echipate cu rachete de croazieră și capabilități de misiuni speciale. Practic, Arctica funcționează ca a doua capacitate nucleară a Rusiei în cazul în care forțele sale nucleare principale de pe teritoriul său ar fi distruse.

Regiunea este, de asemenea, un teren cheie de testare pentru sisteme avansate de armament, inclusiv rachete hipersonice, torpile cu propulsie nucleară și rachete de croazieră. Compania nucleară de stat rusă Rosatom operează și instalații nucleare în Arctica, adâncind și mai mult amprenta nucleară a Rusiei în regiune.

Dincolo de activele nucleare, Arctica rusă conține unele dintre cele mai mari rezerve neexploatate de petrol, gaze și minerale critice din lume. Estimările sugerează că regiunea deține peste 35,7 trilioane de metri cubi de gaze naturale și peste 2,3 miliarde de tone metrice de petrol și condensate, concentrate în mare parte în peninsulele Yamal și Gydan, la sud de Marea Kara. Zona conține, de asemenea, vaste zăcăminte de nichel, cobalt și elemente de pământuri rare esențiale pentru industria modernă.

Pentru Kremlin, exploatarea acestor resurse nu este doar o necesitate economică, ci o prioritate strategică, deoarece veniturile din proiectele energetice arctice stau la baza finanțării modernizării militare a Rusiei și a capacității sale de a rezista sancțiunilor occidentale.

În conformitate cu cadrul RELOS, forțele armate ale ambelor țări au permisiunea de a utiliza bazele, porturile și aerodromurile celeilalte părți pentru realimentare, reparații, reaprovizionare și întreținere. Acordul acoperă, de asemenea, exerciții comune, misiuni de antrenament, asistență umanitară și ajutor în caz de dezastru. Cu toate acestea, implicațiile sale strategice se extind mult dincolo de aceste prevederi formale.

Pentru India, acordul permite navelor sale de război să realimenteze și să se reaprovizioneze în porturi rusești precum Murmansk și Vladivostok, oferind practic orașului New Delhi un punct de sprijin de-a lungul Rutei Mării Nordului. Acest coridor ar putea reduce distanțele de transport maritim dintre Europa și Asia cu aproximativ 40%, sporind atât eficiența comercială, cât și acoperirea navală.

În termeni practici, accesul la facilitățile rusești permite forțelor indiene să își mențină desfășurările avansate fără a se baza exclusiv pe partenerii occidentali. Chiar și înainte de acest acord, forțele indiene au participat la exercițiile militare ZAPAD conduse de Rusia între 12 și 16 septembrie, alături de Belarus, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS. Aceste exerciții ar fi inclus, se pare, simulări care au implicat utilizarea de arme nucleare tactice pentru prima dată.

Simbolic, acordul RELOS integrează India în proiectul arctic al Rusiei, semnalând intrarea New Delhi-ului ca actor în geopolitica arctică și extinzându-și influența într-o regiune care a fost mult timp centrală pentru ambițiile strategice ale Moscovei.

Pe de altă parte, accesul reciproc la bazele și facilitățile indiene oferă Rusiei o prezență fiabilă în Oceanul Indian, o zonă în care Moscova a căutat de mult timp să își extindă amprenta navală, dar nu a avut parteneri de încredere. Capacitatea de a realimenta și repara în porturile indiene întărește capacitatea Rusiei de a proiecta putere în Indo-Pacific și de a participa mai activ la exerciții militare comune.

Din punct de vedere politic, implicarea Indiei alături de Rusia în zona arctică conferă legitimitate ambițiilor regionale ale Moscovei și transmite un mesaj mai amplu că Kremlinul nu este izolat în ciuda escaladării sancțiunilor occidentale. O cooperare mai strânsă cu India deschide, de asemenea, canale pentru comercializarea hidrocarburilor și mineralelor arctice către cumpărătorii asiatici, consolidând în același timp Ruta Mării Nordului ca o viitoare arteră comercială pentru Rusia.

Din punct de vedere militar, acordul adâncește interoperabilitatea ofensivă și defensivă dintre cele două puteri și integrează Rusia în rețeaua mai largă de sprijin logistic a Indiei, asigurând o mai mare flexibilitate operațională pentru activele navale rusești. Strategic, ancorarea legăturilor cu India ajută Moscova să contracareze eforturile Occidentului de a-și limita influența și asigură un partener asiatic major dispus să instituționalizeze cooperarea în domeniul apărării într-un moment în care opțiunile Rusiei în alte părți se restrâng.

Pe termen scurt, unul dintre cele mai imediate beneficii pentru Putin ar putea fi asigurarea implicită din partea lui Modi că relația energetică fundamentală dintre cele două țări rămâne intactă, în ciuda presiunii occidentale în creștere.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, India a devenit unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, a doua după China. În 2024, Rusia a furnizat aproximativ 36% din importurile totale de țiței ale Indiei, sau aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi, la prețuri mult reduse față de prețurile de referință globale.

În ciuda faptului că Statele Unite au impus tarife de până la 50% asupra bunurilor indiene pentru a presa New Delhi să își reducă achizițiile, India și-a menținut dependența de energia rusească, argumentând că aprovizionarea cu costuri reduse este esențială pentru economia sa în creștere rapidă. În timpul vizitei sale din decembrie, Putin a promis aprovizionare neîntreruptă cu combustibil și a descris Rusia ca fiind un furnizor fiabil de petrol, gaze și cărbune.

Ca răspuns și după înăsprirea sancțiunilor pentru a descuraja utilizarea de către India a petrolului și gazelor rusești, Washingtonul și-a intensificat recent propriile oferte de aprovizionare cu energie a Indiei. Aceste mișcări fac parte dintr-un efort mai amplu de a promova elemente cheie ale „Parteneriatului strategic global cuprinzător SUA-India”, prezentat în timpul întâlnirilor dintre președintele SUA, Donald Trump, și prim-ministrul Modi, din februarie.

Aceste planuri, care reflectă aspecte ale abordării Rusiei față de India, includ componente militare formalizate printr-o nouă inițiativă SUA-India, cunoscută sub numele de COMPACT, prescurtare de la Catalyzing Opportunities for Military Partnership, Accelerated Commerce, and Technology for the 21st Century (Catalizarea Oportunităților pentru Parteneriat Militar, Comerț Accelerat și Tehnologie pentru Secolul XXI). Inițiativa își propune să extindă vânzările și coproducția de apărare pentru a spori interoperabilitatea și cooperarea industrială în domeniul apărării.

Pe frontul comercial mai larg, ambele părți și-au stabilit un nou obiectiv de peste dublare a comerțului bilateral la 500 de miliarde de dolari până în 2030. Cu toate acestea, implementarea acestor acorduri ample și interconectate reprezintă următoarea provocare majoră a Washingtonului în efortul său de a menține India aliniată cu Statele Unite. Legăturile militare, politice, economice și energetice profunde ale Indiei cu Rusia s-ar putea dovedi extrem de dificil de desfăcut.

Prețurile globale ale cuprului s-au tranzacționat aproape de niveluri ridicate, pe fondul îngrijorărilor continue legate de oferta limitată și cererea tot mai mare din sectoarele industrial și energetic, potrivit rapoartelor Bloomberg.

Conform celor mai recente date, prețurile cuprului de la Bursa de Metale din Londra au înregistrat mici schimbări, metalul roșu menținându-se în jurul valorii de 11.727,50 dolari pe tonă metrică în tranzacțiile de dimineață, prețurile stabilizându-se față de sesiunile anterioare, în ciuda volatilității mai generale a pieței.

Datele futures de pe bursa COMEX au arătat o scădere a volumelor tranzacționate și o ușoară scădere a pozițiilor deschise, reflectând o activitate redusă pe piață în comparație cu sesiunile recente, în timp ce investitorii continuă să monitorizeze dinamica cererii și ofertei la nivel global.

Prețurile rămân aproape de maximele istorice, apropiindu-se de pragul de 12.000 de dolari pe tonă în sesiunile recente, impulsionate de o cerere globală mai puternică - în special din sectoarele transformării digitale și energiei regenerabile - alături de îngrijorările investitorilor cu privire la acumularea de stocuri și restrângerea ofertei.

Bloomberg a raportat, de asemenea, că prețurile mai mari la cupru stimulează performanța acțiunilor miniere europene, care se află pe cale să aibă unul dintre cei mai puternici ani din 2016, susținute de creșterea acestui metal cheie. Cuprul continuă să atragă atenția pieței globale ca indicator principal al sănătății economice și al cererii industriale, având în vedere utilizarea sa extinsă în electricitate, infrastructură, vehicule electrice și centre de date, ceea ce face ca mișcările prețurilor sale să fie influențate pe piețele de mărfuri și metale în sens mai larg.