Yenul japonez a crescut joi pe piața asiatică față de un coș de valute majore și minore, încercând să se redreseze de la minimul ultimilor doi ani față de dolarul american. Această revenire este determinată de activitatea de cumpărare la niveluri mai scăzute, alături de așteptările tot mai mari de intervenție din partea autorităților japoneze după ce moneda locală s-a tranzacționat sub pragul de 160 de yeni.

În ciuda câștigurilor de astăzi, moneda japoneză este pe cale să sufere a treia pierdere lunară consecutivă, deoarece investitorii prioritizează dolarul american ca investiție alternativă preferată pe fondul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran.

Prezentare generală a prețurilor

* Cursul de schimb al yenului japonez astăzi: Dolarul a scăzut față de yen cu peste 0,2%, ajungând la (160,07¥), de la un preț de deschidere de (160,43¥), după ce a înregistrat un maxim al sesiunii de (160,44¥).

Yenul a încheiat tranzacțiile de miercuri în scădere cu 0,5% față de dolar, marcând a doua sa pierdere zilnică consecutivă. A atins un minim al ultimilor doi ani de 160,47 yeni în urma amenințărilor militare americane de a lansa atacuri limitate asupra Iranului și a unei reuniuni a Rezervei Federale cu tensiuni agresive.

Autoritățile japoneze

Ministrul de Finanțe, Satsuki Katayama, a reiterat avertismentele că guvernul japonez este pregătit să ia „măsuri decisive și ferme” pentru a contracara mișcările excesive ale pieței valutare. Autoritățile au confirmat că sunt în alertă maximă și „gata să răspundă 24 de ore pe zi” în timpul actualei perioade de sărbători „Săptămâni de Aur” pentru a preveni orice prăbușiri bruște.

Analiștii de la IG au menționat într-o notă: „Deși perechea USD/JPY a intrat pe teritoriul intervenției, autoritățile japoneze vor fi precaute în ceea ce privește intervenția prea devreme, având în vedere vulnerabilitatea Japoniei ca importator major de energie și actualul blocaj din Orientul Mijlociu”.

Ratele dobânzilor japoneze

Prețul de piață pentru o majorare a ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual de către Banca Japoniei (BoJ) la următoarea reuniune din iunie rămâne stabil la aproximativ 75%.

Investitorii așteaptă date suplimentare privind inflația, șomajul și salariile din Japonia pentru a rafina aceste așteptări.

Performanță lunară

Pe parcursul tranzacțiilor din aprilie, care se încheie oficial cu decontarea prețului de astăzi, yenul este în scădere în prezent cu aproximativ 1,0% față de dolarul american, pregătindu-se pentru a treia pierdere lunară consecutivă.

Aceste pierderi lunare sunt atribuite investitorilor care favorizează dolarul american ca refugiu sigur din cauza repercusiunilor războiului din Iran și a escaladării continue a tensiunilor dintre Washington și Teheran.

Prețurile petrolului au crescut miercuri cu peste 6%, după ce președintele american Donald Trump a declarat că va menține blocada navală americană asupra Iranului până când acesta va semna un acord nuclear.

Contractele futures pe țițeiul Brent la nivel global au crescut cu peste 6%, ajungând la 118,33 dolari pe baril până la ora 12:10 ET, în timp ce contractele futures pe West Texas Intermediate (WTI) din SUA au crescut, de asemenea, cu peste 6%, ajungând la 106,37 dolari pe baril.

Trump a declarat miercuri pentru Axios: „Blocada este ceva mai eficientă decât bombardamentul. Se sufocă ca un porc de pluș și va fi și mai rău pentru ei. Nu pot avea o armă nucleară.”

El a adăugat că „încercările de a continua negocierile pentru a pune capăt războiului au stagnat în ultimele zile”.

La rândul său, Iranul a refuzat să redeschidă Strâmtoarea Hormuz dacă Statele Unite nu ridică blocada. Controlul Teheranului asupra Strâmtorii a sufocat efectiv exporturile de petrol din Orientul Mijlociu.

Traderii de pe piața energetică continuă, de asemenea, să evalueze implicațiile deciziei surprinzătoare a Emiratelor Arabe Unite de a se retrage din OPEC, deși analiștii sugerează că impactul rămâne limitat atâta timp cât persistă criza din Orientul Mijlociu.

Strategii de la banca olandeză ING au menționat într-o notă de cercetare emisă miercuri că ieșirea Emiratelor Arabe Unite din grupul națiunilor producătoare de petrol reprezintă o „lovitură majoră” pentru OPEC. Aceștia au sugerat că Trump ar putea saluta această mișcare, deoarece „slăbește influența OPEC pe piața petrolului și ar putea fi benefică pentru importatori și consumatori”.

Aceștia au adăugat: „Principalul factor determinant al prețurilor petrolului pe termen scurt rămâne legat de evoluțiile din Golf și de momentul reluării fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz.”

Rezerva Federală a menținut ratele dobânzilor neschimbate, în conformitate cu așteptările pieței

China este pe cale să își dubleze aproape capacitatea centrelor de date în următorii cinci ani, urmând ca 28 GW de proiecte noi să fie puse în funcțiune până în 2030, adăugându-se la cei 32 GW deja instalați la sfârșitul anului trecut, potrivit unei analize recente realizate de Rystad Energy.

Pe baza proiectelor anunțate în prezent, care probabil vor fi urmate de noi extinderi, se preconizează că consumul de energie electrică al centrelor de date va crește la 289 TWh până în 2030. Aceasta este mai mult decât dublul nivelurilor de anul trecut și reprezintă aproximativ 2,3% din cererea totală de energie electrică a Chinei.

De asemenea, se așteaptă ca centrele de date să devină sursa de cerere de energie cu cea mai rapidă creștere din țară, cu o rată anuală de creștere de 19% între 2025 și 2030, impulsionată de extinderea rapidă a inteligenței artificiale și a calculului de înaltă performanță.

Capacitatea instalată este estimată să ajungă la 40 GW până la sfârșitul acestui an, față de 32 GW la sfârșitul anului 2025, reflectând ritmul accelerat al construcțiilor. Inteligența artificială și centrele de calcul avansat joacă un rol din ce în ce mai important, reprezentând 39% din capacitatea actuală, o cifră care se așteaptă să crească la 48% până în 2030.

Spre deosebire de centrele de date tradiționale, aceste facilități consumă cantități semnificativ mai mari de energie, remodelând amploarea și distribuția infrastructurii digitale a Chinei. Această schimbare a fost susținută de strategia „East Data, West Computing” lansată în 2022, care a înființat opt centre majore de calcul pentru a atenua presiunea asupra resurselor în Est. Acest lucru a dus la apariția unor clustere în regiuni precum Ulanqab din Mongolia Interioară, unde companii precum Huawei și ByteDance au obținut proiecte majore.

Sectorul centrelor de date din China nu mai este o parte marginală a ecosistemului energetic; a devenit un motor structural al cererii. Ceea ce distinge această expansiune este viteza sa, alimentată de inteligența artificială, care pune simultan presiune pe programele de execuție a infrastructurii și pe cele de achiziție a energiei.

Operatorii se bazează din ce în ce mai mult pe un mix de surse de energie, cum ar fi energia eoliană, solară și stocarea în baterii, în loc să aștepte stimulente guvernamentale, deoarece asigurarea unei energie electrică fiabilă și cu emisii reduse a devenit o prioritate comercială.

Rystad Energy se așteaptă ca cererea totală de energie electrică a Chinei să crească cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 3,9% până în 2030, comparativ cu 6,5% în timpul celui de-al 14-lea Plan cincinal, perioadă în care consumul a depășit 10.000 TWh anul trecut.

În schimb, se preconizează că creșterea cererii industriale va încetini de la 5,4% între 2021 și 2025 la 3% până în 2030. Între timp, centrele de date continuă să înregistreze o creștere robustă, crescând cu o rată anuală compusă (CAGR) de 38% în ultimii cinci ani și se așteaptă să mențină o creștere de 19% până la sfârșitul deceniului, crescând ponderea lor în consumul de energie electrică la 2,3%.

China a plasat, de asemenea, dezvoltarea centrelor de date printre prioritățile sale strategice în cel de-al 15-lea Plan cincinal (2026-2030), concentrându-se pe eficiență și integrarea energiei regenerabile. Eficiența utilizării energiei (PUE) este o metrică cheie, țara urmărind să o reducă la sub 1,5 și să atingă niveluri globale avansate până în 2030.

Deja se impun standarde stricte noilor centre, care nu trebuie să depășească un PUE de 1,25 sau 1,2 în centrele naționale de calcul, comparativ cu nivelurile globale avansate de 1,04–1,07 în unitățile de top.

Companiile chineze se bazează în principal pe rețeaua electrică națională pentru a asigura continuitatea operațională, susținută de aprovizionări stabile cu energie convențională și rețele robuste capabile să absoarbă cererea tot mai mare.

În același timp, această creștere reprezintă o oportunitate de a spori utilizarea energiei regenerabile. Planul Green Data Center 2025 prevede ca toate proiectele noi din centrele naționale să își obțină cel puțin 80% din necesar din surse regenerabile.

Strategiile utilizate includ achiziționarea de Certificate de Energie Electrică Verde (CEE), contractarea directă cu proiecte solare sau eoliene și autogenerarea la fața locului.

În acest context, apar modele avansate, cum ar fi proiectul Zhongjin din Ulanqab, care combină energia eoliană, solară și stocarea pe baterii, precum și proiectul „Chaidamu” al China Mobile și centrul de cloud computing al Tencent, care se bazează pe un mix de energie solară și comercializare a energiei verzi.