Euro a scăzut miercuri în tranzacțiile europene față de un coș de valute globale, prelungind pierderile pentru a treia sesiune consecutivă față de dolarul american și tranzacționându-se aproape de un minim al ultimelor patru luni, în contextul în care creșterea prețurilor globale la energie, determinată de războiul din Iran, afectează perspectivele economiei Europei.

Se așteaptă ca criza să împingă prețurile în sus și să accelereze inflația în zona euro, punând o presiune inflaționistă tot mai mare asupra factorilor de decizie de la Banca Centrală Europeană.

În același timp, economia europeană ar putea necesita sprijin monetar suplimentar pentru a limita încetinirea activității economice, creând o dilemă politică complexă între limitarea inflației și susținerea creșterii.

Prezentare generală a prețurilor

Cursul de schimb al euro astăzi: euro a scăzut cu 0,35% față de dolar, ajungând la 1,1575 dolari, față de nivelul de deschidere de 1,1613 dolari, după ce a atins un maxim al sesiunii de 1,1620 dolari.

Euro a încheiat tranzacțiile de marți în scădere cu 0,65% față de dolar, marcând a doua pierdere zilnică consecutivă și atingând un minim al ultimelor patru luni de 1,1530 dolari, în timp ce creșterea prețurilor globale la energie a eclipsat datele care arătau că inflația din zona euro a depășit așteptările în februarie.

Prețurile globale ale energiei

Prețurile globale ale petrolului și gazelor au crescut vertiginos din cauza consecințelor războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, care a perturbat exporturile de energie din Orientul Mijlociu. Atacurile Teheranului asupra navelor și infrastructurii energetice au dus la închiderea rutelor de transport maritim din Golf și la oprirea producției din Qatar până în Irak.

Prețul țițeiului Brent a crescut cu peste 16% în această săptămână și a atins un maxim al ultimilor 20 de luni de 85,07 dolari pe baril, în timp ce prețurile europene la gaze au crescut cu 70% de la sfârșitul săptămânii trecute.

Opinii și analiză

Analiștii de la Wells Fargo au declarat într-o notă că euro se confruntă cu o situație dificilă. Sezonul de realimentare a stocurilor de gaze naturale din Europa este pe cale să înceapă, iar Uniunea Europeană intră în sezon cu niveluri record de gaze în stoc, ceea ce înseamnă că va trebui să achiziționeze cantități mari de energie într-un moment în care prețurile ar putea crește semnificativ.

George Saravelos, șeful departamentului de cercetare valutară globală de la Deutsche Bank, a declarat că impactul războiului din Iran asupra perechii EUR/USD se învârte în jurul unui factor cheie: energia.

Saravelos a adăugat că în prezent se formează un șoc negativ al ofertei, acționând efectiv ca o taxă directă asupra europenilor, care trebuie plătită producătorilor străini în dolari americani.

Analiștii de la ING au scris într-o notă de cercetare că poziția Băncii Centrale Europene a fost pusă brusc sub semnul întrebării și se îndoiesc că problema poate fi rezolvată în termen foarte scurt.

Aceștia au adăugat că posibilitatea ca BCE să majoreze ratele dobânzilor reprezintă un risc serios pentru tranzacțiile de tip carry trade pe ratele dobânzilor și ar putea duce la o creștere semnificativă a spread-urilor obligațiunilor guvernamentale din zona euro.

Yenul japonez a crescut miercuri în tranzacțiile asiatice față de un coș de valute majore și secundare, începând o revenire de la minimul ultimelor șase săptămâni față de dolarul american, pe fondul unei activități de cumpărare notabile de la niveluri mai scăzute. Redresarea vine sub supravegherea atentă a autorităților japoneze care încearcă să sprijine moneda locală.

Datele slabe privind piața muncii din Japonia au redus așteptările privind majorările ratelor dobânzilor în Japonia pe termen scurt, în timp ce investitorii așteaptă dovezi suplimentare privind traiectoria politicii monetare a Băncii Japoniei în acest an.

Prezentare generală a prețurilor

Cursul de schimb al yenului japonez astăzi: dolarul a scăzut față de yen cu 0,3%, ajungând la 157,18 ¥, față de nivelul inițial de 157,68 ¥, după ce a atins un maxim al sesiunii de 157,86 ¥.

Yenul a încheiat tranzacțiile de marți în scădere cu 0,2% față de dolar, marcând a doua pierdere zilnică consecutivă și atingând un minim al ultimelor șase săptămâni de 157,97 yeni, din cauza impactului războiului din Iran.

Dolar american

Indicele dolarului a scăzut cu aproximativ 0,1% miercuri, de la un maxim al ultimelor patru luni de 99,68 și îndreptându-se spre prima sa pierdere din ultimele trei sesiuni, reflectând performanța mai slabă a monedei americane față de un coș de valute globale.

Pe lângă activitatea de încasare a profitului, dolarul se depreciază înainte de publicarea datelor cheie din SUA privind ocuparea forței de muncă în sectorul privat pentru luna februarie și a performanței sectorului serviciilor în aceeași lună.

Se așteaptă ca aceste cifre să ofere dovezi suplimentare cu privire la probabilitatea ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor din SUA în prima jumătate a acestui an.

Autoritățile japoneze

Ministrul japonez de finanțe, Satsuki Katayama, a declarat marți că oficialii financiari monitorizează îndeaproape piețele, cu un „puternic sentiment de urgență”. Întrebată despre posibilitatea unei intervenții pe piața valutară, ea a spus că Japonia a ajuns la o înțelegere reciprocă cu Statele Unite anul trecut.

Ratele dobânzilor japoneze

Datele publicate marți la Tokyo au arătat că rata șomajului din Japonia a crescut la 2,7% în ianuarie, peste așteptările pieței de 2,6%, după ce a înregistrat 2,6% în decembrie.

În urma acestor date, prețul de piață pentru o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către Banca Japoniei în martie a scăzut de la 15% la 5%.

Prețul pentru o creștere a ratei cu 25 de puncte de bază în aprilie a scăzut, de asemenea, de la 40% la 25%.

În cel mai recent sondaj Reuters, se așteaptă ca Banca Japoniei să majoreze ratele dobânzilor la 1% până în septembrie.

Analiștii de la Morgan Stanley și MUFG au scris într-o notă de cercetare comună că au considerat deja probabilitatea unei majorări a ratei dobânzii în martie sau aprilie ca fiind scăzută, dar având în vedere incertitudinea crescândă generată de evoluțiile din Orientul Mijlociu, Banca Japoniei va adopta probabil o poziție mai prudentă, reducând și mai mult șansele unei majorări a ratei dobânzii pe termen scurt.

Investitorii așteaptă acum date suplimentare privind inflația, șomajul și salariile din Japonia pentru a reevalua aceste așteptări.

Paladiul (XPD) a scăzut brusc marți, fiind supus unei presiuni puternice alături de alte metale industriale, pe fondul preocupărilor geopolitice legate de conflictul în curs de desfășurare din Orientul Mijlociu dintre Statele Unite și China.

Factorii cheie din spatele declinului:

Întreruperi ale aprovizionării și riscuri geopolitice

Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu și perturbările unor operațiuni miniere au alimentat îngrijorările legate de aprovizionare. Paradoxal, însă, aceste temeri nu s-au tradus într-un interes puternic de cumpărare. În schimb, ele au contribuit la volatilitatea pieței, în timp ce vânzătorii au menținut controlul.

Sprijin mai slab din partea SUA pentru vehiculele electrice

Scăderea impulsului politic din spatele stimulentelor pentru vehiculele electrice în Statele Unite a afectat sentimentul. Paladiul este utilizat intens în convertoarele catalitice auto, așa că orice încetinire a măsurilor politice de susținere pune presiune asupra așteptărilor privind cererea industrială.

Presiune tehnică evidentă

Scăderea sub mediile mobile de 20 și 50 de zile a transmis un semnal negativ traderilor pe termen scurt. Indicatorul ADX reflectă, de asemenea, o tendință slabă, dar cu o tendință descendentă, sugerând că impulsul descendent nu este încă suficient de puternic pentru o inversare decisivă, deși vânzătorii rămân dominanți.

Părerile analiștilor: perspective împărțite

Anton Kharitonov de la Traders Union consideră că prăbușirea sub mediile pe termen scurt și mediu este un semn de avertizare, identificând 1.715 dolari ca un nivel cheie de suport. O mișcare sub acesta ar putea deschide ușa către pierderi suplimentare, subliniind că orice revenire actuală pare fragilă atâta timp cât vânzătorii controlează piața.

Viktoras Karabytjank de la Traders Union adoptă o poziție mai constructivă, menționând că indicatorii săptămânali precum RSI și MACD rămân de susținere pe termen lung. El consideră intervalul dintre 1.700 și 1.750 de dolari ca o fază de consolidare în cadrul unui trend ascendent mai larg pe termen lung.

Analistul de piață Parshwa Turakhia se concentrează pe termen scurt, argumentând că indicatori precum Stoch RSI și CCI indică condiții de supravânzare pe termen scurt, care ar putea permite reveniri rapide spre 1.750 de dolari, deși este probabil ca volatilitatea ridicată să persiste.

În tranzacțiile din SUA, contractele futures pe paladiu pentru luna martie au scăzut cu 7,5%, ajungând la 1.630,5 dolari pe uncie, la ora 19:18 GMT.

Piața globală a petrolului se confruntă cu o serie de consecințe negative, pe măsură ce războiul dintre Statele Unite și Iran se extinde în mari părți ale Orientului Mijlociu, fără a se întrevedea o rampă de ieșire clară. Acest lucru crește riscul unor întreruperi prelungite ale aprovizionării, care ar putea încetini creșterea economică globală.

Ce se întâmplă în Strâmtoarea Hormuz și în aprovizionarea regională cu energie

Traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz, cel mai important coridor maritim din lume pentru transporturile de petrol, a stagnat efectiv, după ce companiile de transport maritim au luat măsuri de precauție și au suspendat trecerea prin punctul de blocare. Datele consultanței energetice indică faptul că aproximativ o treime din exporturile maritime de petrol din lume au trecut prin strâmtoare în cursul anului 2025. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai sensibile rute din comerțul energetic global, legând Golful de Oceanul Indian.

Iranul și-a extins, de asemenea, atacurile de represalii pentru a include instalațiile energetice regionale. Qatar a anunțat suspendarea producției de gaze naturale lichefiate după ce instalațiile cheie au fost lovite de atacuri cu drone. Acest lucru este important deoarece aproximativ 20% din exporturile globale de GNL provin din țările din Golf, în special din Qatar, și se deplasează prin aceleași rute maritime extrem de sensibile.

Natasha Kaneva, șefa departamentului de cercetare globală a mărfurilor la JPMorgan Chase & Co., a declarat că presupunerea anterioară conform căreia o perturbare fără precedent era puțin probabilă s-a dovedit a fi greșită. Ea a adăugat că războiul a produs deja o oprire aproape completă a transportului maritim prin strâmtoare, în ceea ce a descris ca fiind unul dintre cele mai turbulente momente din comerțul maritim modern.

Prețurile țițeiului au crescut luni cu peste 6%, după ce în aceeași zi crescuseră cu peste 12%, în timp ce prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu peste 40%. Se așteaptă ca prețurile să crească în continuare, în funcție de durata războiului și de dacă Iranul vizează infrastructura energetică din Golf.

În Statele Unite, se așteaptă ca șoferii să se confrunte cu costuri mai mari la combustibil în următoarele zile. Prețurile benzinei ar putea crește cu 0,10 până la 0,30 dolari pe galon în următoarea săptămână, pe măsură ce prețurile țițeiului cresc.

Scenarii privind prețurile petrolului și gazelor

Analiștii din domeniul materiilor prime se așteaptă ca țițeiul Brent să depășească 100 de dolari pe baril, în timp ce prețurile europene ale gazelor naturale ar putea depăși 60 de euro pe megawatt-oră dacă Teheranul își înăsprește poziția și continuă atacurile asupra instalațiilor energetice din țările vecine, potrivit Bank of America. Banca a mai spus că o perturbare prelungită a strâmtorii ar putea adăuga încă 40 până la 80 de dolari pe baril la prețul țițeiului Brent.

Dacă războiul durează mai mult de trei săptămâni, țările din Golf ar putea rămâne fără capacitate de stocare, deoarece țițeiul nevândut se acumulează fără o piață de export, ceea ce ar putea forța unii producători să reducă producția. În acest scenariu, Brent-ul ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril, conform estimărilor JPMorgan.

Dacă Iranul impune închiderea completă a Strâmtorii Hormuz folosind mine navale și rachete antinavă, prețurile ar putea crește brusc până la 200 de dolari pe baril, potrivit Deutsche Bank.

Comparație istorică și alte riscuri

Ultima dată când petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril a fost după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, când prețurile benzinei din SUA au atins niveluri record de peste 5 dolari pe galon.

Kaneva a avertizat că o prăbușire a sistemului politic iranian ar putea reprezenta un risc și mai mare pentru aprovizionare. Iranul produce peste 3 milioane de barili pe zi, iar producția ar putea fi amenințată dacă izbucnesc tulburări interne sau conflicte civile, un scenariu care ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului cu peste 70% în astfel de cazuri.

Un scenariu negativ

Dacă luptele se încheie rapid, petrolul ar putea reveni la un preț de 60-70 de dolari pe baril, potrivit Bank of America, mai ales dacă dezescaladarea are loc în doar câteva zile.

Cu toate acestea, Statele Unite și Iranul par încă înrădăcinate în pozițiile lor. Fostul consilier iranian pentru securitate națională, Ali Larijani, a respins negocierile cu Statele Unite, spunând că atacul comun americano-israelian a împins regiunea într-un război inutil.