Euro a crescut vineri pe piața europeană față de un coș de valute globale, încercând să se redreseze de la minimul ultimelor trei săptămâni față de dolarul american, susținut de o activitate de cumpărare notabilă de la niveluri mai scăzute.

În ciuda acestei reveniri, moneda unică se îndreaptă spre prima sa pierdere săptămânală din ultima lună, pe fondul unei presiuni negative tot mai mari, în special din cauza aprecierii generale a dolarului american, determinată de datele economice solide și de remarcile prudente ale oficialilor Rezervei Federale.

Prezentare generală a prețurilor

• EUR/USD a crescut cu aproximativ 0,15% până la 1,1682 USD, de la nivelul de deschidere de astăzi de 1,1665 USD, după ce a atins un minim de 1,1657 USD.

• Euro a încheiat sesiunea de joi în scădere cu 0,6% față de dolar, a doua pierdere zilnică consecutivă, atingând minimul ultimelor trei săptămâni, la 1,1645 dolari, în urma datelor economice solide din SUA.

Tranzacționare săptămânală

Pe parcursul acestei săptămâni, care se încheie oficial la tranzacționarea de astăzi, euro a scăzut cu aproximativ 0,55% față de dolarul american, pe cale să înregistreze prima sa pierdere săptămânală dintr-o lună.

Dolar american

Indicele dolarului a scăzut vineri cu aproximativ 0,1%, de la un maxim al ultimelor trei săptămâni de 98,61 puncte, reflectând o pauză în avansul monedei americane față de un coș de valute majore.

Dincolo de încasările de profit și de mișcările corective, dolarul american se retrage într-un interval îngust, deoarece investitorii se abțin de la construirea de noi poziții lungi înainte de publicarea raportului lunar privind cheltuielile de consum personale (PCE) din SUA.

Dolarul american rămâne pe drumul cel bun pentru cea mai mare creștere săptămânală din ultimele două luni, deoarece continuă să atragă cumpărături puternice ca fiind cea mai bună investiție disponibilă, susținută de datele economice optimiste din SUA și de comentariile prudente ale Fed.

Cele mai recente date au arătat că economia SUA a crescut în al doilea trimestru în cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depășind așteptările pieței, în timp ce cererile săptămânale de indemnizație de șomaj au fost mult sub estimări.

În urma datelor și conform instrumentului CME FedWatch, probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii de către Fed cu 25 de puncte de bază în octombrie a scăzut de la 92% la 88%, în timp ce probabilitatea ca ratele să rămână neschimbate a crescut de la 8% la 12%.

Ratele dobânzilor europene

• Surse au declarat că factorii de decizie ai BCE consideră că nu sunt necesare reduceri suplimentare ale ratelor dobânzilor pentru a atinge ținta de inflație de 2%, în ciuda noilor previziuni economice care sugerează rate mai mici în următorii doi ani.

• Sursele au adăugat că, dacă zona euro nu va suferi un alt șoc economic major, se așteaptă ca costurile de împrumut să rămână la nivelurile actuale pentru o perioadă de timp.

• Prețurile pieței monetare pentru o reducere cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de către BCE în octombrie sunt în prezent stabile la aproximativ 10%.

• Traderii și-au redus pariurile pe o relaxare suplimentară a dobânzii de la BCE, ceea ce indică faptul că ciclul de reducere a ratei dobânzii s-ar putea încheia pentru acest an.

• Pentru a reevalua aceste așteptări, investitorii așteaptă în perioada următoare o serie de publicații de date economice europene, precum și comentarii din partea oficialilor BCE.

Yenul japonez a scăzut vineri pe piețele asiatice față de un coș de valute majore și minore, adâncindu-și pierderile pentru a treia zi consecutiv față de dolarul american și atingând cel mai scăzut nivel din ultimele opt săptămâni. Se îndreaptă spre cea mai mare pierdere săptămânală din aproape două luni și jumătate, pe măsură ce presiunea de vânzare asupra monedei continuă pe piața valutară.

Datele au arătat că inflația de bază de la Tokyo s-a menținut constantă sub așteptările economiștilor în septembrie, subliniind continuarea relaxării presiunilor inflaționiste asupra factorilor de decizie din cadrul Băncii Japoniei. Prin urmare, probabilitatea unei majorări a ratei dobânzii în octombrie a scăzut.

Prezentare generală a prețurilor

• USD/JPY a crescut cu peste 0,1% până la 149,96 ¥, cel mai ridicat nivel de la 1 august, față de nivelul de deschidere de astăzi de 149,79 ¥, după ce a atins un minim de 149,33 ¥.

• Yenul a încheiat joi cu o scădere de 0,6% față de dolar, a doua scădere zilnică consecutivă, în contextul în care datele economice solide din SUA au redus așteptările privind o reducere a ratei dobânzii de la Fed în octombrie.

Tranzacționare săptămânală

• Pe parcursul acestei săptămâni, care se încheie oficial la tranzacționarea de astăzi, yenul a scăzut cu aproximativ 1,35% față de dolarul american, pe cale să înregistreze o a cincea pierdere săptămânală consecutivă și cea mai mare scădere săptămânală de la începutul lunii iulie.

• Această cea mai slabă performanță săptămânală din ultimele două luni și jumătate este atribuită incertitudinii politice din Japonia, precum și aprecierii dolarului american și creșterii randamentelor obligațiunilor americane, susținute de date economice solide și comentarii ale Rezervei Federale.

Inflația de bază din Tokyo

Datele publicate astăzi în Japonia au arătat că indicele prețurilor de consum de bază din Tokyo a crescut cu 2,5% în septembrie, sub așteptările pieței de 2,8%. Indicele a crescut, de asemenea, cu 2,5% în august, cel mai lent ritm din martie.

Fără îndoială, prețurile stabile reduc presiunile inflaționiste asupra factorilor de decizie ai Băncii Japoniei, diminuând șansele unor majorări ale ratelor dobânzii în Japonia în acest an.

Ratele dobânzilor japoneze

• În urma datelor de mai sus, prețul de piață pentru o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază de către Banca Japoniei în octombrie a scăzut de la 50% la 35%.

• Pentru a reevalua aceste așteptări, investitorii așteaptă date suplimentare privind inflația, șomajul și salariile din Japonia.

Prețul Ethereum a scăzut joi, pe măsură ce apetitul pentru risc a slăbit, în ciuda publicării datelor economice solide din SUA.

Datele finale au arătat că PIB-ul SUA a crescut cu 3,8% față de anul precedent în al doilea trimestru al anului 2025, comparativ cu o contracție de 0,6% în primul trimestru.

Cifrele Departamentului Muncii publicate joi au arătat că cererile inițiale de șomaj din SUA au scăzut cu 14.000, ajungând la 218.000, în săptămâna încheiată pe 20 septembrie, cel mai scăzut nivel de la mijlocul lunii iulie, în timp ce se aștepta o creștere la 233.000.

Președintele Rezervei Federale din Kansas City, Jeffrey Schmid, a declarat că reducerea cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de săptămâna trecută a fost necesară pentru a asigura menținerea unei forme bune a pieței muncii, în ciuda riscurilor inflaționiste persistente.

Ethereum

Până la ora 21:29 GMT, Ethereum era în scădere cu 6,1%, ajungând la 3.907,7 dolari, pe CoinMarketCap.

Proiectul Venus al TotalEnergies din bazinul Orange din Namibia este genul de descoperire care face ca ochii directorilor din industria petrolieră să se lumineze și guvernele să viseze la profituri uriașe. A fost anunțat în februarie 2022 și a fost rapid recunoscut ca una dintre cele mai mari descoperiri de pe continent din ultimele decenii, estimându-se că conține aproximativ 1,5 miliarde de barili de țiței ușor (45° API), pe lângă 4,8 trilioane de metri cubi de gaze naturale.

Așteptările sunt imense: se estimează că producția va atinge un vârf de 150.000 de barili pe zi, zăcământul putând produce timp de 30 până la 40 de ani. Structura proprietății reflectă un amestec de capital global și participare locală: TotalEnergies (45,25%), QatarEnergy (35,25%), compania națională de petrol din Namibia, Namcor (10%) și Impact Oil & Gas din Marea Britanie (9,5%). Pentru Namibia, care nu a produs niciodată petrol la scară largă, Venus reprezintă un punct de cotitură major care ar putea crește PIB-ul țării cu până la 20% până în 2030.

Însă promisiunile zăcământului Venus sunt inseparabile de provocările sale. Zăcământul se află în ape foarte adânci (3.000 de metri sub suprafață și 300 de kilometri în larg), ceea ce îl face unul dintre cele mai solicitante proiecte offshore din punct de vedere tehnic din lume. La aceasta se adaugă complexitatea gazelor asociate, care a devenit centrul unei dispute care întârzie negocierile: Namibia dorește să aducă gazele pe uscat pentru a stimula producția internă de energie, în timp ce TotalEnergies preferă reinjectarea lor în rezervor pentru a menține presiunea, având în vedere permeabilitatea scăzută a rocilor. Pentru guvern, problema depășește limita energiei, ajungând la asigurarea veniturilor pe termen lung și la construirea unei baze pentru producția internă de energie electrică, în timp ce compania consideră acest lucru ca adăugând costuri și riscuri unui proiect aflat la limita viabilității comerciale.

TotalEnergies și-a ajustat deja planul de producție pentru a reflecta realitatea Namibiei. După ce inițial a propus o strategie mai ambițioasă, cu o capacitate de producție de 200.000 de barili pe zi, cifra a fost redusă la 150.000. Această ajustare pare a fi legată de strategia mai amplă a companiei de a se concentra pe valoare mai degrabă decât pe volum, prin menținerea unui platou de producție stabil timp de șapte până la opt ani, în loc să urmărească câștiguri rapide la început. De asemenea, reflectă conștientizarea contextului strategic: după retragerea Shell, TotalEnergies a devenit aproape singurul jucător major din Namibia, iar orice infrastructură viitoare (o potențială instalație GNL, conducte sau alte instalații) va cădea în mare parte pe umerii săi. Prin urmare, prelungirea duratei de viață a producției asigură randamente pe o perioadă mai lungă pentru a acoperi aceste investiții costisitoare.

Această tensiune definește negocierile aflate în desfășurare. Președintele Netumbo Nandi-Ndaitwah a plasat problema sub supravegherea sa directă și a creat o unitate prezidențială pentru petrol pentru a urmări discuțiile. Îngrijorarea este clară: Namibia nu dorește să repete experiența Guyanei, unde guvernul a acceptat, într-un acord din 1999 cu ExxonMobil, o rată a redevențelor de doar 2%, o înțelegere considerată acum un model negativ pentru producătorii emergenți de petrol. Din acest motiv, Namibia intră în negocieri cu TotalEnergies dintr-o poziție mai dură. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a subliniat că atingerea obiectivului primei producții în 2029 necesită o decizie finală de investiții înainte de sfârșitul acestui an, un termen care pare deja dificil de atins, având în vedere dezacordurile continue.

Viabilitatea economică a proiectului este, de asemenea, un punct de dispută. TotalEnergies a invocat un preț de rentabilitate de 20 de dolari pe baril, ceea ce pare mai degrabă o poziție de negociere decât o evaluare realistă, deoarece majoritatea proiectelor similare în ape adânci costă în jur de 35 de dolari pe baril. De exemplu, proiectele ExxonMobil din Guyana (la o adâncime de 1.700 de metri) și câmpurile pre-săline ale Petrobras din Brazilia (2.000 de metri) demonstrează acest lucru. Venus, la o adâncime de peste 3.000 de metri și o adâncime geologică totală de 6.300 de metri, împreună cu un raport ridicat gaze/petrol, se confruntă cu dificultăți mai mari. Lipsa datelor precise privind conținutul de gaze al zăcământului face dificilă conceperea planurilor de reinjecție și procesare, ceea ce sporește incertitudinea costurilor. Analiștii avertizează că, dacă gazul este mai abundent decât se așteaptă, reinjecția ar putea reduce semnificativ randamentele.

Experiența recentă a companiei Shell oferă un avertisment clar. La începutul anului 2025, compania a renunțat la 400 de milioane de dolari pentru licența sa PEL 39 din largul coastei Namibiei și a abandonat sondele Jonker, Graff și Enigma după ce a ajuns la concluzia că zăcămintele de calitate slabă și conținutul ridicat de gaze le făceau neviabile din punct de vedere comercial. Această ieșire arată că nu toate descoperirile din Bazinul Orange pot fi dezvoltate și că Venus, în ciuda promisiunilor sale vaste, nu este imună la aceste constrângeri geologice și economice.

Cu toate acestea, Namibia încearcă să se poziționeze ca un nou centru energetic. Pe lângă petrol, guvernul promovează un proiect de hidrogen verde în valoare de 10 miliarde de dolari cu investitori germani, a cărui producție este programată să înceapă în 2027-2028. Această mișcare paralelă către energia nefosilă demonstrează o strategie de diversificare, cu Venus ca piatră de temelie, dar nu singurul pilon.

Pentru TotalEnergies, Venus reflectă atât amploarea pariurilor sale africane, cât și riscurile aferente. Continentul reprezintă acum jumătate din producția sa operațională și cea mai mare parte din bugetul său de explorare. Obiectivele de creștere sunt concentrate pe GNL și petrol offshore în Namibia, Angola și Gabon. Dar proiectul namibian întruchipează provocările explorării de frontieră. Retragerea companiei din Africa de Sud în 2025, după ce a renunțat la licența sa offshore din largul coastei Cape Town din cauza provocărilor politice și de mediu, evidențiază fragilitatea mediului operațional din regiune.

Un factor geopolitic adaugă o altă dimensiune: China s-a impus deja ca cel mai mare investitor străin în mineritul de uraniu din Namibia și este activă în domeniul energiei regenerabile și al infrastructurii. Camera Africană de Energie a deschis un birou la Shanghai pentru a facilita participarea Chinei la proiecte energetice, indicând o schimbare strategică pe continent. Pentru TotalEnergies, orice întârziere sau dispută cu guvernele ar putea permite concurenților să își consolideze prezența, slăbind potențial poziția pe termen lung a companiei franceze.

Prin urmare, proiectul Venus se situează între o oportunitate extraordinară și un test profund. Pe hârtie, ar putea genera o creștere majoră a fluxurilor de numerar ale TotalEnergies până în 2030 și ar putea remodela traiectoria economică a Namibiei. Dar, în realitate, trebuie abordate provocările tehnice enorme, nevoia de termeni financiari care să echilibreze randamentele investitorilor cu ambițiile statului și un context geopolitic volatil. Dacă problemele legate de gaze, venituri și infrastructură sunt rezolvate în curând, Venus ar putea deveni unul dintre proiectele petroliere de referință ale acestui deceniu. Dacă nu, s-ar putea transforma într-un alt exemplu al modului în care oportunitățile energetice masive la frontieră pot fi oprite sub greutatea costurilor, politicii și concurenței.