Aluminiul continuă să aibă performanțe solide în ciuda schimbărilor economice globale și a provocărilor regionale din domeniul extracției și rafinării.
Pe 25 iulie, prețurile aluminiului de la Bursa de Metale din Londra au atins un maxim al ultimelor patru luni, încheind săptămâna la 2.656,5 dolari și, respectiv, 2.657 dolari pe tonă - o creștere de 10,5 dolari sau 0,39%. Conform rapoartelor, această creștere a fost determinată în principal de optimismul reînnoit cu privire la cererea chineză, împreună cu presiunea tot mai mare din partea constrângerilor legate de aprovizionare la nivel global.
În aceeași zi, prețurile de cumpărare/vânzare pe trei luni au crescut cu 7,5 dolari pe tonă sau 0,28%, ajungând la 2.655,5 dolari și, respectiv, 2.656 dolari pe tonă. În săptămâna următoare, prețurile spot ale aluminiului au fost înregistrate la 2.635,85 dolari pe tonă metrică, o ușoară scădere față de vârful recent. Cu toate acestea, prețurile rămân relativ ridicate din cauza unei combinații de constrângeri ale ofertei și a cererii reînnoite din partea proiectelor de infrastructură din economiile majore.
Factorii cheie ai mișcărilor prețurilor
Potrivit observatorilor pieței, creșterea actuală a prețurilor aluminiului este atribuită mai multor factori, conduși de politicile Chinei de plafonare a producției. Deși China este cel mai mare producător de aluminiu din lume, se apropie de plafonul anual de 45 de milioane de tone metrice - o politică care vizează reducerea emisiilor de carbon. Acest lucru a dus la așteptări privind o producție redusă în a doua jumătate a anului.
Creșterea cererii din sectoarele cu dezvoltare rapidă, cum ar fi vehiculele electrice și energia regenerabilă, este, de asemenea, o forță stabilizatoare cheie. Între timp, Uniunea Europeană își intensifică investițiile în producția de apărare, stimulând cererea de metale industriale precum aluminiul. Sancțiunile continue asupra Rusiei, un important exportator de aluminiu, au restricționat și mai mult oferta către piețele europene.
Alți factori care contribuie includ:
- Creșterea costurilor energiei, deoarece topirea aluminiului necesită un consum mare de energie electrică.
- Perturbări comerciale, inclusiv creșterea tarifelor care remodelează fluxurile globale de aluminiu.
- Volatilitatea lanțului de aprovizionare și creșterea cererii din partea proiectelor de infrastructură.
Impactul politicilor tarifare asupra producătorilor
În America de Nord, politicile tarifare – în special cele din cadrul Secțiunii 232 – continuă să remodeleze dinamica sectorului american al aluminiului. Rapoartele indică faptul că, deși producția internă rămâne puternică, oferta este din ce în ce mai mult susținută de importuri, în special din Canada și țările din Orientul Mijlociu.
Industria a fost zdruncinată în iunie, când SUA a dublat tarifele vamale prevăzute în Secțiunea 232 la 50%, declanșând schimbări majore de costuri și forțând producătorii să își restructureze strategiile de aprovizionare. Analiștii notează că producătorii au reușit să se adapteze rapid în ciuda presiunii.
De exemplu, Alcoa, unul dintre producătorii afectați de tarifele mai mari, a redirecționat exporturile canadiene către Europa și Asia, renunțând în același timp la active neesențiale. Între timp, Rio Tinto, care depinde în mare măsură de exporturile canadiene către SUA, a suportat costuri tarifare de 321 de milioane de dolari în prima jumătate a anului. Aproximativ 723.000 de tone de aluminiu au fost exportate în SUA, crescând semnificativ povara costurilor.
Perspective pentru piața aluminiului
Liderii din industrie avertizează că tensiunile comerciale prelungite ar putea diminua consumul global de aluminiu și ar putea limita creșterea sectorului. În timp ce unele companii beneficiază de deficitul de aprovizionare regional pe termen scurt, multe se pregătesc pentru schimbări structurale mai profunde în cazul în care tarifele vor persista. Altele fac lobby activ pentru scutiri.
Totuși, există indicatori pozitivi care susțin piața pe termen scurt. Beijingul a anunțat un proiect de baraj hidroelectric în valoare de 1,2 trilioane de yeni, semnalând intenția guvernului de a stimula economia prin investiții în infrastructură. Se așteaptă ca proiectul să stimuleze cererea de aluminiu în sectoarele construcțiilor, energiei și transporturilor.
Cu toate acestea, politicile stricte de consum de energie din China - în special în provincii precum Yunnan și Mongolia Interioară - au redus producția, restrângând și mai mult oferta globală și crescând volatilitatea prețurilor.
În contextul acestor perturbări, India se impune ca o nouă piață în creștere. Cu rezerve abundente de bauxită și o industrie de prelucrare a aluminiului în expansiune, sectorul aluminiului din India continuă să capete avânt. Analiștii prevăd creșteri bruște ale cererii interne în următorii ani, determinate de dezvoltarea infrastructurii și de creșterea activității în sectorul transporturilor.
Indicii bursieri americani au crescut în timpul sesiunii de tranzacționare de joi, în urma publicării unor date economice cheie și a unei creșteri în sectorul tehnologic, determinate de câștigurile Microsoft.
Datele guvernamentale au arătat că indicele de bază al prețurilor cheltuielilor de consum personale (PCE) - indicatorul preferat al inflației de către Rezerva Federală - s-a menținut constant la 2,8% față de anul precedent în iunie.
Un alt raport a dezvăluit că indicele costurilor forței de muncă din SUA a crescut cu 0,9% în al doilea trimestru, depășind așteptările unei creșteri de 0,8%.
Între timp, cererile inițiale de șomaj din SUA au crescut cu doar 1.000, ajungând la 218.000 în săptămâna încheiată pe 26 iulie, față de valoarea nerevizuită din săptămâna precedentă de 217.000. Analiștii se așteptau ca numărul cererilor să crească la 222.000.
Nasdaq și S&P 500 au atins noi recorduri după ce Microsoft și Meta Platforms au raportat venituri și câștiguri solide pentru al doilea trimestru al anului 2025.
La ora 16:24 GMT, indicele Dow Jones Industrial Average scăzuse cu 0,3% (156 puncte) până la 44.305, în timp ce indicele S&P 500, în general, a crescut cu 0,2% (11 puncte) până la 6.374, iar indicele Nasdaq Composite a urcat cu 0,5% (109 puncte) până la 21.239.
Prețurile cuprului au scăzut brusc în timpul sesiunii de tranzacționare de joi, afectate de un dolar american mai apreciat și de reacția pieței la ultimele măsuri tarifare introduse de președintele Donald Trump asupra metalului industrial.
Casa Albă a anunțat miercuri într-un comunicat oficial că președintele Trump a semnat o proclamație de impunere a unui tarif de 50% asupra anumitor importuri de cupru, invocând preocupări legate de securitatea națională.
Conform unei fișe informative publicate de Casa Albă, măsura vizează produsele semifabricate din cupru și derivatele cu conținut ridicat de cupru, începând cu 1 august.
Declarația a clarificat faptul că noile tarife nu se vor aplica deșeurilor de cupru sau materiilor prime utilizate în producția de cupru, cum ar fi minereurile, concentratele, matele (produse parțial topite), catozii și anozii.
Această mișcare vine în urma unei anchete conform Secțiunii 232, inițiată în februarie, la îndrumarea președintelui Trump.
Pe lângă tarife, ordinul prezidențial prevede măsuri de sprijinire a industriei interne a cuprului, inclusiv obligarea producătorilor americani de a vinde pe piața internă 25% din deșeurile de cupru de înaltă calitate generate în țară.
Între timp, indicele dolarului american a crescut ușor, cu mai puțin de 0,1%, până la 99,8 puncte la ora 16:07 GMT, atingând un maxim de 100,1 și un minim de 99,5.
În ceea ce privește tranzacționarea cuprului, contractele futures din septembrie au scăzut brusc cu 21,8%, ajungând la 4,36 dolari pe livră, la ora 16:06 GMT, în tranzacțiile din SUA.